picaturi-de-rai

2011-08-01T21:48:00.001+03:00

TransilvAeroShow. Ghimbav, 2010. Pietrele lui Solomon

2010-08-16T20:08:00.008+03:00

Iata in imagini, un weekend plin.
Aeroshowul din Ghimbav, Brasov- Sambata.
Traseu prin munti- Duminica.
Enjoy :)

scuze...

2010-08-16T19:13:00.002+03:00

...pt faptul ca nu se mai vad pozele la posturi...pt curiosi, va astept pe mail sau mess, sa vi le arat :))
merci.
Bya

cu dedicatie...

2010-07-24T16:31:00.006+03:00

...insa fara prea multe detalii. Pana la urma, importanta e finalitatea in orice, nu? ;))
Si iata cu ce ne-am delectat noi vineri seara...

...

Pe scurt, file de somon pe pat de sare si tocanita de galbiori...
Pentru cine vrea informatii suplimentare...i`m here. Pot sa va spun doar ca a fost absolut DEMENTIAL (avand in vedere ca eu nu mananc somon, iar la galbiori aveam eu asa niste emotii sa le mananc :)) )...

Pofta...buna! :))
Bya

PS: Cornel, ca tot aveam noi o discutie de curand si ai zis ca studiezi putin lucrurile, pot sa ma ofer sa-ti gatesc. din cand in cand :))

...na, sa invatati sa parcati corect!

2010-06-14T18:24:00.001+03:00

...si s-au dus si bolizii...

2010-06-06T10:57:00.006+03:00

Parcul inchis, noaptea in www.360trip.ro

Am avut un final de saptamana destul de frumos, insa aglomerat. La Tg Mures a avut loc cea de-a treia etapă a Campionatului Naţional de Raliuri Dunlop, competiţie care are în total opt etape. Etapa de la Târgu-Mureş a avut 11 probe speciale şi una superspecială, în lungime totală de 100 de kilometri. Tot ce tine de bolizi si tehnic, piloti si cursa in sine a fost ireprosabil, a fost un spectacol frumos.
Si cum fiecare padure are uscaturile ei, ei bine si raliul le-a avut pe ale ei. Organizare atat de proasta incat nu poate sa ma mire numarul imens de participanti nemultumiti.
In primul rand, au ucis traficul in centrul orasului. Si asta de vineri, cand inca lumea nu iesise de la munca. Nu aveai voie cu masina pe un sens prin centru, insa asta depindea de cat tupeu ai sau ce masina misto conduci. Cu areditarea de presa teoretic ai acces in locurile unde in mod normal publicul nu are. "Nu aveti voie!". "Da`cum sa n-am voie, omule? am vesta, am acreditare, legitimatie, aparat...ce vrei sa mai am? costum de baie??"...
Pe serpetine, calcare in picioare...fiecare vrea sa vada cat mai bine drifturile, normal. Se alerga de pe o parte pe cealalta a pistei de raliu ca si la fotbal pe teren...comunitarii nu faceau fata.."ce sa le facem?"...pai, eventual sa va uitati la ei, si sa va rugati sa scape cu viata, ca altceva....
Festivitatea de premiere, o alta dezorganizare de zile mari. Un podium, zeci de cupe si medalii, un patrat mic care despartea publicul de premianti.
Presa avea loc fata in fata cu podiumul, la 10 metri distanta, dupa obstacolele de delimitare cu publicul. Asta pana cand numarul presarilor s-a marit si nemaiavand loc din cauza publicului care s-a marit si el considerabil, s-au asezat pe jos, in interiorul patratului.
Si cum toata lumea isi dorea sa fie in fata, se impingeau din spate, ca poate poate ajung mai in fata. La ora stabilita a inceput premierea, insa organizatorii s-au gandit sa mai puna niste obstacole, pentru a impiedica publicul sa vina prea in fata. Si uite-asa au incurcat vizibilitatea lui, primindu-si cuvintele de "lauda" de rigoare. Reflectoare catre podium erau doar doua, pe un singur suport. Si ala defect. A ramas cineva sa le tina in mana si sa le ridice sau sa le coboare, dupa cum solicita presa...
Cei trecuti de o anumita varsta strigau din public "sa nu se taie pensiile!!"...:-s
Prezentatorul citea clasamentul de pe o coala de caiet studentesc, mazgalit ca in clasa 1. Le-a incurcat atat de tare, incat pe cei de pe locul 3 i-a pus pe unu si pe cei de pe unu pe doi...dupa ce au primit cupele, medaliile si sampaniile, s-au felicitat si au pozat in ipostaze de invingatori, si-a dat seama de gafa si i-a rugat sa isi schimbe pozitiile intre ei pe podium. Faina miscare ;;)
Fiecare coltisor al patratului era ochi de lume...astfel ca eu ma intrebam la un moment dat "dar premiantii pe unde o sa ajunga pe podium? zicea cineva ca o sa le faca un culoar de intrare...Ghiciti! :) S-au inghesuit printre cei din public, si au ajuns la podium atunci cand deja se premia urmatoarea categorie. Pilotul si copilotul si-au dat seama de asta, s-au oprit, s-au uitat unul la celalalt, au bufnit in ras, si s-au intors tot prin public... Nice, ha? :)
Un nene se chiora la masa unde se aflau cupele si medaliile, sa vada ce scrie pe fiecare, nu cumva sa dea alta cupa unui alt premiant...ca doar deh, bec nu era :)
Victor Ponta si Mihai Leu au fost cei mai aplaudati, si au facut cel mai frumos show din seara aia: au desfacut sampaniile, si s-au distrat pe cinste! Bravo lor!

Si uite-asa, ne-am bucurat de organizarea raliului la Tg Mures, insa nu exista nota pentru dezorganizarea si haosul creat...si penibilitatea momentelor de permiere...

Dupa toate astea insa, o bere a fost atat de bine primita, parca a mai spalat din momentele cretine care le-am trait...

CFR sucks!!!

2010-05-10T20:57:00.004+03:00

zo...duminica seara ma imbarc spre capitala. mi-am luat vagon de dormit. din deda, ca din mures nu este. Si doar dus, ca de intors nu se mai intoarce vagonu de dormit, auzi. damn! ma duc spre munte, zona deda, si ma gandesc sa urc direct din deda, ca de alfel oricum trebuia sa schimb cls 1 mures-deda cu vagonu de dormit deda-bucale. Si ajung in gara deda. Tineri de te miri ce varste tinere se prind in sir indian si danseaza dansul pinguinului pe peron, melodia fiind una prost inregistrata pe un mobil. dupa cateva minute de chicoteli, alergat, dans, bere, vin, injuraturi si seminte, se imbarca in tren, nu inainte de a adresa niste cuvinte jignitoare companiei cfr legate de numarul insuficient de vagoane transport persoane "doar a fost 1 mai, cum sa puneti numai 3 vagoane pe trenul asta?", se plangea un tip conductorului.
Ei se duc in treaba lor...apare un conductor. Astepta sa intre in tura pe trenul cu care mergeam eu spre bucuresti. Se aseaza langa noi pe un scaun. si adoarme. se trezeste, intra intr-o cladire apropiata, iese, se aseaza iar, doarme. Apare un al doilea, care primise prin statie instiintare ca intarzie trenul. Aoleu! ma uit la ceas...trecuse jumatate de ora peste ora de pornire a trenului spre bucuresti! fir-ar! se aseaza langa noi, incepe o discutie cu "adormitul". Apar alti doi tineri maslinii. "am niste peste, proaspat...nu vreti?"... pleaca mai departe, dezamagiti. si cu pestele in plasa.
Dupa inca o ora, apare trenul. Ma urc cu greu in el, distanta de peste un metru intre "peronul inexistent" si prima treapta de urcare in vagon. O doamna din fata mea isi ridica fusta de blugi, stramta, pana peste fund. Altfel cum sa urce? :) Urc si eu, cu greu. piciorul e inca in pioneze. Merg in compartiment, astept plecarea trenului. Plecam cu o ora si 15 min intarziere. Nice! abia dorm mai mult :)
Pe naiba! ai nevoie de niste nervi de otel sa poti dormi in asemenea zgomote!
Finally, ma cobor la bucuresti. mai stransesem ceva min intarziere, astfel ca ma pricopsesc cu mai bine de o ora si 40 de min intarziere in capitala. Ajung la job, pun cafea dubla, si ascult...borring...in spate se juca spanzuratoarea si x-o. cool, ha? :)
dupa 7 ore de stat la sedinta si 30 de ore nedormite, plec inapoi spre gara de nord. de data asta, cls 1 pana la sighisoara. trebuia sa ajung la 23:40. Ma urc, in compartiment un nene din sighet, la vreo 60 de ani, sfatos si "umblat prin lume", cum spune el :), un om simplu, de la tara...ma tine de povesti pana la sighisoara, unde se ofera sa deschida usa de la vagon sa pot cobori, doar nu am muschi de barbat sa deschid usa aia nenorocita de tren. intre timp, apar conductorii, doi la numar, care imi deschid usa si ma ajuta sa cobor. aaa, credeati ca am ajuns la timp?? :)) funny...o ora 20 intarziere. eh, putin. dar eu...nedormita de atata vreme??!!
...si cand ma gandesc ca toate astea le-am suportat pt ca biletul de avion era cu 8 lei mai scump...: -s
a doua zi la munca..."nu ti-ai facut targetul..."...no shit!?!?!
...

Ciudaaa, ciudaaaa :))

2010-05-06T22:27:00.005+03:00

..si ca sa va las sa baliti, va prezint doar finalul acestui preparat.

Putem doar sa va confirmam ca este atat de gustos, ca ti-ai putea bate mama, tata, soacra, cumnatii, surorile si fratii, catelu, purcelu, vecinii...mi-a scapat cineva? :))
Va pot zice doar ca este piept de porc cu cartofi, intr-un anume fel condimentate si un sos special...

Sa vad cati curiosi s-arata? :))

Bya

va e foame? :)

2010-04-24T23:56:00.017+03:00

Am renuntat sa va mai prezint poze cu piciorul meu proaspat "deghipsat", nu mai e interesant :)) e inca vanat si usor umflat, dar nu mai e asa captivant ca la inceput.

Asa ca ne-a trecut noua prin cap azi sa ne apucam de gatit. Toata bucataria la dispozitie.
Asa ca am preparat scoici in sos de vin alb si taietei de orez cu varza. Una e mancare pentru iubitorii de vietati marine- vezi Mike, alta e pentru devoratorii de chinezarii- vezi subsemnata. Ce-a iesit a fost absolut demential si m-am gandit sa va fac putin in ciuda :))
Ia uitati aici :d

Ingredientele pentru taietei sunt: sos soia (light de preferat), praf curry, ciuperci de orice fel-noi am avut champignoane brune, taietei evident, un catel de usturoi pisat, 2-3 linguri de ulei de masline, si daca aveti 2-3 linguri de ulei de susan, o varza mica.

Patrunjelul e pentru cealalta mancare, dar da bine in poza, asa ca am lasat-o acolo :d

Varza se taie cu cutitul, in fasii foarte subtiri (noi am folosit mai putin de jumatate din varza mica), ciupercile se taie bucati potrivite, si se pun la calit in ulei de masline. Ulterior adaugam usturoil pisat.

Taieteii chinezesti ii punem pentru 5 minute in apa RECE, pentru a se inmuia putin. Apoi ii scurgem usor de apa si ii trantim in oala alaturi de varza si ciuperci. Punem 5-6 linguri de soia si o ceasca de cafea cu apa. Amestecam bine pana cand taieteii se umezesc cu sosul, apoi punem capac si lasam la foc foarte mic pret de 10 minute, amestecand din cand in cand.

Urmeaza partea cu carne :)). Avem nevoie de: unt pentru gatit, frisca pentru gatit, o ceapa mare, scoici sau midii, patrunjel verde, vin alb, condimente.
Scoicile se pun la fiert pentru cateva minute, apoi se scot si se lasa sa se scurga. Se topeste un cub de unt pentru gatit si se pune ceapa la calit.

Dupa cateva minute putem adauga scoicile scurse si le lasam cateva minute pe foc.

Apoi incet incet adaugam vin alb cat sa acopere compozitia din tigaie si lasam sa se gateasca la foc mic.

Dupa aproximativ 10 minute putem adauga frisca pentru gatit, care o mai lasam pe foc vreo 3-4 minute, apoi adaugam patrunjelul verde taiat marunt.

Cu pregatirea mancarurilor cam asta a fost, iar apoi a urmat dezmatul... Pofta buna!

...still hungry? :))

Bya

no zo

2010-04-23T19:22:00.002+03:00

Azi, 23 aprilie, ora 15, am scapat de ghips. e aiurea. e parca mai naspa. nu mai am muschi la picior, la gamba. parca am o bucata de carne care atarna si nu am cum sa o controlez. parca e un corp strain. e naspa. si ma doare. cu ghipsul deja ma obisnuisem, puteam sa joc si fotbal. acum, incep sa invat sa umblu din nou. Pfoai, greu e :d.
Problema e ca nu am incaltari. si mai am nevoie de carje, vreo saptamana cel putin. si o sa ma chinui. si tot asa :)
Totusi partea buna e ca am scapat de cateva kilograme de pe picior, era greu ca naiba. A, si pot sa fac baie, nu doar dus :d

Poze...maine, azi n-am chef :))

Bya

Back

2010-04-21T20:08:00.004+03:00

na, ca sa nu ziceti ca v-am uitat.
Sunt aproape bine. Pot sa respir, pot sa beau apa, pot sa mananc fara sa ma piste sau sa ma doara gatul. Am scapat de branula si am ramas cu niste semne de vanataie pe ici pe colo, da alea trec repede. De vineri umblu cu ghipsul, am primit acceptul medicului. Sapt asta, tot vineri, sper sa scap de tot de el, daca totul va fi ok. si apoi urmeaza partea de recuperare, fir-ar...
Na, si am facut si febra musculara la piciorul in ghips, de vineri si pana azi, atat cat am umblat, m-a prins un drac de febra musculara ca deja am nevoie de fastum :)). va fi nasoala prima saptamana de umblat...
Mai multe nu va zic, ca nu mai am ce. Plec la Bucuresti intr-o saptamana, dar si asta e o poveste lunga si cu cantec. Poate va povestesc data viitoare :)

Cu bine,
Bya

zo...

2010-04-14T10:10:00.007+03:00

...am fost la medic. Si ieri. Si azi. Maine nu ma mai duc :D. Ieri am fost la analize, exudat faringinan si sange, apoi orl. Azi am niste rezultate partiale, la sange. S-a decis sa fac penicilina intravenos pana cand am rezultate la exudat.
Asa ca m-am pricopsit cu astea acasa:

Ma bucur insa ca nu m-au internat, desi ar fi trebuit...
Urmeaza probabil si un nenorocit tratament cu moldamin (auch!!!), dar SPER sa nu fie nevoie :))
Asa ca here I am :))
A, si colac peste pupaza am ramas cu unul dintre cele doua picioare in plus "in aer" :))

S-a crapat una din carje si acum ma gandesc cum s-o duc inapoi la fundatie, pt ca e inchiriata:)) Any ideas? :p

Cu toate astea, zambesc si rad, cum face fiecare dintre apropiati :))

Cel mai important lucru din tot acest post, de fapt, este sentimentul de siguranta si incredere pe care mi l-a transmis cel mai minunat om din viata mea. M-a incurajat atunci cand am avut nevoie, "mi-a tras peste bot" cand a fost cazul, m-a ajutat si mi-a ridicat moralul atunci cand simteam ca ma duc in gol. Mi-a acordat incredere, mi-a insuflat incredere si stiu ca, si atunci cand nu e fizic langa mine, imi e alaturi si simt asta. Si e atat de bine :)
Dragul meu, iti multumesc din tot sufletul!
Despre el vorbesc :)

Bya

...de actualitate

2010-04-10T20:01:00.002+03:00

Noutati in privinta starii mele de sanatate. Dupa cum am observat, nimeni nu si-a exprimat dorinta de a-mi semn pe ghips, dar chiar si asa nu-mi fac probleme ca o sa ramana vreun petic nescris :).
Azi e sambata. De joi dimineata mi-e rau. Si de atunci...tot mai rau :(. Am facut o infectie streptococica, atat de severa, incat de atunci mananc doar supa strecurata si ceai, suc din fructe stoarse. Apoi mai iau paracetamoale si antibiotice, si fac clasicele gargare cu apa calduta si sarata, care fara doar si poate e un tratament excelent in cazurile de genul asta!
Cam cum arat acum? Lesinata :) Nu m-ati recunoaste. Mi-e rau de nu mai pot, ma doare gatul, ma ustura, e umflat, am depuneri alb-galbui pe peretii amgidalelor, nu pot inghiti nici apa fara sa ma intepe. Am febra peste 38,5 si se pare ca se incapataneaza sa creasca, nicidecum sa scada. Ma dor toate: oase, muschi, carne, ochi, frunte, sinusi, tot tot tot.
Nu pot sa inteleg de ce mie mi se intampla toate astea, mai ales deodata. Concediu medical o luna pentru fractura, cu cod 6- adica boala obisnuita, decontare de 75%. Pai sa nu merg eu acum la medicul de familie si sa cer cod de 5- boala infectocontagioasa din grupa A- decontata 100%? Bun, ma duc. Si apoi cum o sa se uite colegii la mine? :-s
Never mind, raman asa, acuma asta e. Insa azi am fost la serviciu vreo doua ore, am dat niste teste. Luni trebuie sa merg la un training, la Brasov. Cu febra, cu ghips, cu carje, cu tot. Pana la urma, asta sunt eu acum :)
Deci, mi-e rau de nu mai pot, imi vine sa ma duc in varf de munte sa nu vad si sa n-aud pe nimeni. M-am saturat de atatea urari de bine, de sanate, de "las ca-ti trece", etc. Pana la urma, asa se face, stiu, DAR oricum nu ma ajuta, ci din contra imi aduce aminte de bolile ce le trag acum....

Bya

PS: cum se face ca, timp de 3 zile in care nu am iesit deloc din casa, m-am ales cu o asemenea infectie grava? De la geamul lasat deschis pt aerisire cateva ore pe zi? :-s

completare...

2010-04-07T10:54:00.000+03:00

si pentru ca am uitat sa precizez, de vinerea viitoare ofer ghipsul pt autografe. Cine mai doreste, cine mai pofteste? :)

Bya

din ciclul "Dumnezeu nu doarme..."-partea a treia

2010-04-06T23:07:00.004+03:00

Ei bine, revin cu noutati. La primul consult ortopedic al piciorului meu bolnav am refuzat CATEGORIC ghipsul pe picior, si asta pt ca nu-mi pot imagina cum e sa stai imobilizat de un picior timp de 4 saptamani. Si cum, de ce ti-e frica nu scapi...asa nici piciorul meu nu a mai avut castig de cauza in fata ghipsului.
Timp de o saptamana piciorul meu arata identic, adica umflat, vanat si...umflat ca un cartof :d

Dat fiind faptul ca am considerat-o o entorsa, ceva mai grava decat una obisnuita, am lasat sa-si revina de la sine. O saptamana de concediu medical si...totul e rezolvat. Doar ca stiti si voi cum e, socoteala de acasa cu cea din targ... Dupa o saptamana de la accidentare, piciorul meu arata...la fel de rau :)). Nu mai aveam glezna deloc (bine, nici acum nu am :)) ). Asa ca am sunat "ortopedul nostru de familie" (mii de multumiri lui!), si m-am prezentat luni seara la clinica de ortopedie. Dupa o scurta consultatie si doua radiografii, s-a dovedit a fi o...fractura mica si ligamente rupte.

Astfel incat marti dimineata (adica azi) la 9 jumatate m-am prezentat din nou la clinica, pentru ca "ghipsarul" a venit special pt mine (multumiri si lui!). Astfel ca acum m-am ales cu un ghips pana sub genunchi pret de doua saptamani, dupa care urmeaza pt inca o saptamana un ghips cu care pot umbla...

Pana atunci, ma mai chinui sa tzopai intr-un picior cu doua carje axilare...si sper la zile mai bune :)

Bya

Un altfel de...Paste

2010-04-05T16:31:00.011+03:00

Ma, nu stiu cum sunt unii, dar noi nu punem prea mare pret pe sarbatorile din calendare. Mi se pare ca toti ne prefacem ca ne simpatizam, ca ne iubim, mergem in vizita sa mancam si sa bem ca porcii, apoi asteptam musafiri ca si cand am vrea sa impresionam ca la noi a fost mai curat ca la icsulescu sau ca prajiturile lu` madam flacarica au fost groaznice, dar totusi le-am mancat ca sa dea bine. KKT, pe romaneste. Eu nu ma pregatesc in nici un an pentru sarbatori: nu gatesc in mod special, nu fac prajituri si nu mananc mai mult decat de obicei. Apropiatii mei stiu asta si nu ma viziteaza in perioada sarbatorilor, stiu ca nu-mi place. In rest, oricine oricand este binevenit. Intotdeauna se gaseste la mine acasa ceva de baut si uscaturi, nu trebuie sa fie musai vreo sarbatoare. Cu atat mai putin intind masa pentru musafiri, ati venit sa mancati?? :) Nu sunt zgarcita, dar piciorul lu unchiu-mio nu l-am prins in casa la mine decat de pastele trecut, si atunci ne pupam si ne bucuram de revedere...d``oooohhhh...com`on!!!...
asa ca pastele lui 2010 a aratat cam asa la noi:

pe scurt, somon si pastrav la gratar, cotlet de porc, ceapa intreaga tot pe gratar, cartofi in jar, coaste de porc afumate fierte in guinness cu gimbir, apoi invelite in sos obtinut din pasta de rosii cu miere (DE_MEN_TI_A_LEEE!!!), sos din parmezan cu frisca pentru gatit, slanina prajita tot pe gratar...tortul e cu branza de vaci delicioasa, adica nu e gretos, si e primit, deci nu am muncit pt el...
cam asta a insemnat si inseamna pt noi PASTELE... condamnati-ma daca vreti, apreciati daca nu, eu asa simt si nu pot sa copiez pe altii pentru a fi in rand cu ei...iertata sa fiu!

...pofta buna :))

Bya

din ciclul "Dumnezeu nu doarme..."-partea a doua

2010-04-03T20:30:00.000+03:00

Vineri, ziua de salariu. Ma pregatesc sa merg dupa bani, apoi in centru sa-mi achit niste datorii, ca tot omu. Ca sa nu ma chinui prea tare, mi-am inchiriat niste carje axilare. Parca e mai bine, parca umblu mai repede :p. M-am dus la serviciu, mi-am scos banii, apoi in centru sa platesc la banca diverse datorii. Ma dau jos din masina, si cu carjele incetuc incetuc ma indrept catre usa bancii. In fata usii, agentul de paza povestea cu cineva. Inainte sa ajungem la el, intra si incuie usa. Ajung in fata usii si ma uit inauntru. Trag de usa, el se uita la noi. Alooouu, e doar 16:25! Programul e pana la 17...eu cu doua carje sub brat astept sa-mi deschida usa...Patetic!
"Aveti ceva de achitat?"
"Aaaa, da...dar ati inchis deja?"
"Pai...daa,...e vineri, inainte de pasti...sa mergem si noi acasa..."
",.,lfjlksbckbjnxz,mcnhgauhfglajv"...
...
Continuam discutia, in timp ce ma chinui sa intru:
"Paaai...aaa..aaaa...poftiti, incercati, POATE va mai serveste la casierie..."
Eu "aaa, daaa?? serios?? POATE?? pai pana la cat aveti?"
EL "aaaa, pai...17...dar, stiti, vineri...inainte de pasti..."
Eu "ei, vedeti!? SIGUR ma primeste doamna. Si eu am sarbatori"...
...
Gresia lucea a curatenie. Tocmai fusese spalata. In fata mea o carpa pe post de stergar de picioare. Evident carja mea aluneca, iar eu m-am izbit de perete (noroc ca era!!!) si am calcat pe piciorul umflat si dureros...."
"aaaaaa...aaaveti grija, sa nu alunecati...ca tocmai a spalat pe jos..."
Fi-ti-ar mutra de dobitoc sa-ti fie inca, da nu stii sa-mi zici de la inceput?? Eu nu stau sa pipai pe jos daca e ud sau nu...plus ca ai vazut ca ma misc greu...
M-am adunat dupa cateva minute cu matura si faras :D, am topait pana la un scaun, m-am asezat si am pasat plata iubitului meu.
Am iesit apoi, cu maxima atentie, sa nu cumva sa cad invers de data asta...
...
Ne-am indreptat catre locuinta parintilor mei...liniste, curte, aer curat, caine, alea alea...Binenteles, eu cu ritualurile mele de imbaiat picior, luat medicamente, dat cu unguent, miscat usor, ferit de ditamai cainele sa nu ma dea jos de pe picior...etc...
Au trecut deja 4 zile, urmeaza a 5-a. Si a 6-a. si inca o sapt de medical. Apoi inca vreo 2 sau 3. Apoi test de mate, apoi training de vanzari...Si alte meciuri de baschet, orele de tae-bo, cele de inot, apoi plimbarile cu bicicleta, eventual tenis. Noroc ca nu mi-am rupt nimic in timpul iernii, cu schiuri si placa, ca cica alea sunt mai periculoase... :)
...
Eu inca ma minunez cat de nasol arata piciorul meu stang...
....
Bya

PS: Mike are acum dovada ca...am calcat stramb :p

din ciclul "Dumnezeu nu doarme..."

2010-04-03T19:57:00.001+03:00

La ora asta stau cu piciorul stang in apa cu borax. Piciorul meu are cam 2 kg in plus fata de normal, si circumferinta tripla.
Nah, am patit-o si eu. Oi fi facut greseli omenesti si eu in lumea asta, ca doar nu-s usa de biserica :d.
Ca in fiecare marti, ma adun cu gasca la baschet. Doar deh, joc de la 8 ani. Am mai avut intinderi musculare sau de ligamente, degete rupte, coate in gura, in coloana sau in picior. Cazaturi zdravene, vanatai, julituri. Fac parte din chestiile cu care iti poti continua orice meci, fara sa te mai gandesti la consecinte. Stii cat te tine recuperarea, stii si ce dureri o sa suporti pana la final. Dar nu are importanta, tu traiesti meciul. Si sar dupa o minge mult prea inalta pentru inaltimea mea, o prind, si cad cu ea...stramb. Atat de stramb incat azi e sambata si piciorul meu arata mai rau: mai vanat, mai umflat, mai dureros. Am topait in celalalt picior pana am facut o febra musculara sora cu ruptura de ligamente...m-am dus a doua zi la ortopedie. Imi trebuie concediu medical. Doamna imi spune sa revin peste doua ore, acum nu are timp. In doua ore ma poate consulta un medic, apoi imi pune ghips. "Ghiiiips??? GIZAS!!! cat??? 6 saptamaaani??? UAT???? nici vorba, nu stau 6 sapt imobolizata cu piciorul. Nici nu se discuta. "Madame, com`on, sar intr-un picior ca o capra de aproape 3 ore, nu mai pot sa vin peste doua ore!!". Bine, fie. Ma trimite la o asistenta, care ma intreaba ce am (eu de unde sa stiu, ca nu m-am nascut medic?? pot sa banuiesc, dar e acelasi lucru??). II spun ca am o entorsa. Imi iscaleste pe scrisoarea medicala "entorsa medie tendn stang", pune stampila unui ortoped, semneaza (:)), imi da scrisoarea spunandu-mi ca am 14 zile de medical. Eu ma bucur pe de o parte, pe cealalta nu... 14 zile? acasa? fara sa pot alerga? baschet? aerobic? inot? bicicleta?? nimic?? :((...nu, nimic, nu e voie. Fasa elastica, unguent, pastile, si repaus. Biiiine, fie...
Mai topai o data la medicul de familie. M-a vazut prin geam ca ma chinui, si m-a intampinat sa ma ajute sa intru in cabinet. "Tu nu stii sa joci baschet, numai sa-ti rupi picioare?"... m-a certat, mi-a spus clar ca nu ma lasa sa merg la lucru 14 zile nici sa vreau, nu sta la discutii (eu am cerut doar cateva zile, ca imi revine de la sine...) si am topait la serviciu, sa las hartia.
ajung la banca, las hartia, ma duc acasa...si stau...astept zile mai bune...
...
Bya

Prima raza calda a lui 2010

2010-03-01T20:58:00.000+02:00

Azi dimineata, cand am iesit din bloc, in fata usii de la garaj ma topeam. De cald. Vroiam sa renunt la masina si sa merg pe jos pana la job (10 min:D), atat era de frumos...si de nu eram eu in intarziereeee ;))
Ei bine, nu am renuntat. M-am dus tot cu mititica mea. Merge singura, stie drumul asta deja. Si fiind 1 martie m-am imbracat eu foarte elegant- ziceau unii, altii sexy (??), eu spun doar DECENT, am lipit un zambet pana la urechi pe buze si m-am asezat frumos la birou in asteptarea pensionarilor plictisiti si carora le suntem dragi, sau a unor neciopliti care nu inteleg ca "nu se poate". Ei bine, nu au intarziat sa apara primele felicitari si martisoare. Am primit o gramada de martisoare de 0.5 bani (deh, gestul conteaza :D), dintre care unul este extrem de ciudatel: e o papusica mica, blonda, imbracata intr-o penala rochie verde...Zau, ii mai lipsea o maturica mica si era vrajitoarea perfecta:D. M-am socat cand am vazut-o, mi-am zis ca e la misto. De fapt, nu era. Era al unui client caruia ii sunt atat de draga, incat de fiecare data cand pleaca de la mine de la birou, are o lacrima in coltul ochilor ;)). Mdea...funny :)
Apoi am mai primit de la un batranel, intr-o cutie de sana-cred ca de acu 10 ani, plina cu pamant si in ea plantata o floare de plastic. Apoi, frumos ambalata intr-o punga refolosita de paine de la BeWaMi :). Atata a putut, omu, na! Ce e de ras? "Nu stiu daca va place, dar mie imi place mult de tot". Apai am apreciat cu cea mai mare (ne)sinceritate :D, si am dus-o in pervazul de la bucatarie. Langa cealalta. Identica. De la acelasi client :).
Daar, recunosc, am primit de la scumpii mei colegi de munca o frumoasa zambila roz in ghiveci ;;). Ca in fiecare an de altfel.
Am fost si la ora mea de tae-bo. Am venit si de acolo cu un martisor. De la antrenor. :)
Dar, cel mai devreme mi-a adus primavara iubirea mea ;;) Mike, de vineri am primit un frumos buchetel de ghiocei :) :*
Eh, si acum...le adun si ma gandesc sa le pun pe toate in piept. Deodata?? :-s

Si acum va intreb, voi cum vedeti toata treaba asta cu 1 si 8 martie? hai ca 1 martie o putem considera "venirea primaverii", deci nu e caz de flori, martisoare si cadouri, iar buchetul de ghiocei vesteste asta cel mai bine. Dar 8 martie e ziua MAMEI sau a FEMEII?...

Bya

pauza...

2010-02-22T22:04:00.000+02:00

Sunt in criza. De idei. M-am trezit sa scriu ceva. Dar nu stiu ce. Nu am chef. Nu am idei. Citeam zilele trecute pe blogul lui Trex despre "complexul pula mica" (scuzati). Interesant subiect, zic eu, si felicitari pentru abordare/initiativa. La inceput era liniste la commenturi, apoi a inceput puhoiul (record de commenturi, Trex?)
Ma, eu nu o sa scriu despre complexul labiilor la femei(??)- daca o fi existand si asta, dar ma scufund in gandurile mele si ma pregatesc de primavara...de munte, de trasee, de calatorii, de excursii, de aer curat, de cort, de cascade, de catarat, de umblat lela...

Bya

Platoul de filmare al Cronicii Carcotasilor

2010-02-21T19:01:00.000+02:00

Mai multe panorame pe www.360trip.ro ;)

Bya

cu mult timp in urma...

2010-02-04T19:40:00.000+02:00

...viata mea se schimba.
M-am mutat din Dej (jud Cluj) (Mike, da, chiar are doua gari!!!), in Tg Mures. Totul nou pt mine. la 18 ani incepeam o viata noua. Mi-a fost greu. Extrem de greu.
M-am angajat pt prima data la 19 ani, cu CM, la un magazin de mobila. Si fratele meu la fel. Ma bucuram de primii bani castigati de mine. De primii bani AI MEI! de banii mei de buzunar. Erau atat de putini, incat 5 zile de naveta la 20 km ii inghiteau pe toti. Dar erau ai mei. Acolo am legat primele prietenii adevarate! o mana de 5 oameni, de diferite varste, natii, culori sau stari sociale, dar am legat reale prietenii! Ma mandresc si acum cu draga mea prietena, Mira si cu superba ei fetita- Tania, cu Gyongyi si cei doi baieti neastamparati ai ei, cu Laci-care acum lucreaza in Croatia. Ceilalti doi au cam disparut din peisaj, dar imi aduc aminte cu placere de ei.
A urmat apoi o perioada mai tumultoasa: viata de presar. Presa scrisa, presa audio-vizuala au inceput sa-mi intre la suflet. La fel de multe prietenii am legat si aici. De la ziar prefer s-o amintesc doar pe Soso-cu care ne pierdeam vremea pe la Office, pe Ionut-glumetul redactiei, pe Liana-super chefuri!!, pe Relu-acum un tatic fericit si un prieten adevarat, Ligia-redactorul-sef-cu doua cornite:D, Eugenia-o adevarata doamna, Corina, fetele de la Hr, baietii de la foto, Arminiu-nici acum nu stiu ce facea el de fapt in firma :)), Atti-baiatul cu ochi albastri, Cristina-fata cu procesele...apoi Vali Russu, Mihai, Ela, Adi, colegii presari de la alte redactii...deosebita perioada, cu oameni deosebiti.
Cand credeam ca mai frumos de atat nu se poate, am ajuns la redactia TV (nu dau nume de post), unde 5 oameni plus sefù si a lui secretara "puneam coada la cireasa". Munca multa, distractie la greu! Primul revelion facut in hotel Sportiv- acolo aveam sediul tv-ului, iar de acolo am cules cele mai sincere prietenii: Loredana- fata frumoasa de la TTM, Alinuta-fericita mamaica a doua fetite superbe si de la care am invatat sa pun voci pe stiri!, Fane-viitor tatic, Laurentiu (sefu`)...nu mai stiu nimic de el, decat ca ar fi divortat(!?), secretara...better not to talk :).
(si acum imi amintesc reportajul de la Band, impreuna cu Fane, cand in interviu, Mircea Rusu-primarul, s-a scuzat si a vorbit la telefon, iar eu cu microfonul in botul lui am ramas cu gura cascata. cand am fost nevoiti sa mergem, alaturi de Benta, prin noroi pana peste glezne, in pantofi, iar mai apoi cautam un petec de iarba in fata casei satenilor, sa ne stergem. si mai apoi, cum ne curatam cu jet de apa in cada din hotel :)))...
Ehe...ce vremuri ;;)
Mi-am amintit acum de toate astea si, la indrumarea Alinutei, le-am asternut pe blog, sa ramana in istorie :)). Deosebite vremuri...
Acum sunt altele...ne-am schimbat cu totii. Si ca oameni, si ca preocupari. Unii sunt parinti, altii in devenire, altii se gandesc,, unii poate doar viseaza. Cert e ca, oricum ar fi, ne ramanem alaturi si prieteni pe viata!
Mi-e dor de tot ce a fost... :)

si ca sa nu uit, va puteti imagina cum, fara sa vezi fata celuilalt, poti sa simti ca il cunosti de o viata? sa razi pana la refuz, sa gandesti aceleasi lucruri, sa fii pe aceeasi lungime de unda, cu aceleasi "dungi in buletin" :)), sa simti ca e prietenul tau de o viata intreaga?? Da, Alicico, de tine vorbesc! unde pana mea esti? :)) (colega mea de job din Bucuresti, cu care pana si in momentul asta ne vorbim doar pe mess!)

Cu drag,
Bya

Despre viata...

2010-01-28T17:37:00.000+02:00

Se zice ca viata e scurta...
Astazi m-au coplesit amintirile... mi-am amintit atunci cand, umbland in "4 labe" am nimerit cu geunchiul intr-un cui ruginit, apoi in curtea gradinitei am cazut si m-am lovit in zona ochilor (am si acum o cicatrice)...atunci cand am pasit pentru prima data intr-o sala de clasa, aveam 6 ani iar fratele meu avea serbarea de clasa 1. La putin timp dupa asta, parintii mei au fost nevoiti sa ma dea si pe mine la scoala, nu ma mai suportau acasa, plangeam ca vreau si eu la scoala :). Atunci cand am dat primele examene din clasa a opta si admiterea, atunci cand fiecare dimineata incepea cu cafeaua din..., sau cand chiuleam de la orele de economie, din cauza ca nu reuseam sa ne dam seama daca profesorul nostru era viu sau nu. Cand simteam primii fluturasi de dragoste in stomac si cand aveam primele senzatii de "o sa mor din dragoste". De chefurile pe care le trageam cu prietenii si cu colegii de-a lungul timpului si de momentele de la biblioteca in care chiar invatam...
...
Ma uit la poze...ma uit in trecut...si zambesc...si sunt trista...sunt trista si ma intreb: CAND a trecut atata timp? sau DE CE a trecut peste mine atata timp? ...
Trebuie sa inceapa o noua etapa in viata mea...asa simt eu...sa las toate in urma, sa ma maturizez si sa vad viata cu alti ochi. Nu va mai fi niciodata ce a fost. Nu regret nimic, ci doar ca mi-as dori sa mai am o data 6 ani. si s-o iau de la inceput...
Ma intreb daca atunci cand lucruri noi vor aparea in viata mea- necunoscute pana atunci, voi sti cum sa reactionez, voi sti cum sa le primesc in viata mea, ma voi speria sau le voi accepta si ma voi bucura de ele??
Pana cand nu le voi simti, nu o sa pot raspunde...
Va marturisesc sincer: mi-e frica de moarte! mi-e frica de suferinta dinaintea ei si de ce ma va astepta dupa! mi-e frica de suferinta celor dragi mie! Mi-e frica...
...
Bya

Cand credeam ca se va termina...

2010-01-27T21:28:00.000+02:00

...a luat-o de la inceput! Alternativ, durere, apoi presiune, apoi iar durere, apoi trecea. Urma o usoara febra, indispozitie, din nou durere. Mers la farmacie, cumparat medicamente. Stat in casa, la caldurica, cu ceaiuri peste ceaiuri, si medicamente una peste alta! Ma intorc la munca, teoretic usor mai insanatosita! Pe cand bag seama ca peste weekend se stricase centrala, iar inauntru erau cam 10 grade!!! Conditii inumane de munca! Si am simtit asta, intrucat marti am taiat-o direct la medic. Nu ma facusem mai bine deloc, centrala tot nu mergea, tratamentul nu-si facea efectul, drept urmare, de cum a auzit de lipsa caldurii la job "5 zile concediu medical! nu discut! marim dozele si dam ceva mai puternic! altfel nu te faci bine niciodata!"
zis si facut, luat reteta, concediul, m-am intors la munca, am anuntat, fost la farmacie, luat inca o punga de medicamente (mai aveam vreo 3), plecat acasa. Cald, ceai, tratament. Nu am voie sa ies din casa (zice Mike...), nu am voie sa stau pe geam sau pe holul blocului (!!!). cam naspa...important e ca am ce face, bat la usa nenorocitele alea de teste de mate, inutile la varsta si la experienta actuala din job!!!
asa ca imi iau frumos manualul, ciornele si ochelarii de tocilara si ma apuc serios de studiu! (mai trag cu ochiu la teve, recunosc:P)
Si uite-asa sinuzita mea acuta ma tine in casa, altminteri la mate n-as avea cand sa invat!! :))
Cu bine,
Bya

d`ale gurii...partea a doua

2010-01-24T22:11:00.000+02:00

Nu mi-am propus ca acest blog sa devina unul de bucatarit, insa la insistentele iubitului meu, trebuie sa mai postez si de-astea, pana la urma fac parte din lucrurile pe care le fac zi de zi.
Am gatit peste cu cartofi. o reteta simpla, ati spune. sa vedem insa la final cum vor arata faruriile voastre. sau coltul gurii- dupa caz :).
Am cumparat pangasius congelat- cred ca puteti folosi orice alt sortiment de peste, file (cod, par example). se taie in bucati cat palma, se condimenteaza si se usuca pe un servetel (musai).

Nu am surprins fiecare moment din gatirea fileurilor, dar va dati voi seama pe parcurs.
Am folosit binecunoscutele oua si faina, pentru a le face pane. Batem ouale cu sare si piper, iar pestele il condimentam musai cu sare (Mike adora condimentele pt peste, porc, pui etc, de la fuchs, deci puteti sa va folositi si voi imaginatia).
Secretul in toata treaba asta este "ceapa ciorii" sau CHIVAS. se gaseste in orice supermarket sau magazin, la raionul de verdeturi sau seminte pt plantat. Noi le avem sadite in ghiveci, cresc foarte repede si sunt foarte gustoase. (puteti manca si inainte de un interviu, o intalnire sau la job, nu ramane miros sau gust ;) ). Le-am taiat bucatele mici si le-am amestecat impreuna cu ouale si faina.

Intre timp, am pregatit cartofii. aici e ceva mai complex si mai complicat, sper ca am retinut bine reteta, daca nu va iese astept sa-mi spuneti, ca sa "revad" reteta :d
Cartofii se fierb pe jumatate, apoi se dau pe razatoare (gaurile mari).

Pregatim apoi compozitia de baza. Intr-o oala punem la fiert o ceasca (de cafea) cu apa, iar cand fierbe adaugam o bucatica de unt sa se dizolve. Urmeaza faina, care se adauga pana cand compozitia devine omogena si nu se lipeste de oala. O luam de pe foc si o lasam la racit. Apoi adaugam oua, pana cand compozitia o consideram inchegata si omogena. Si nu uitati sa razuiti putina nucsoara in compozitie (nu foarte multa, e puternic aromata!).

Apoi urmeaza prajirea lor, in "baia de ulei". Se ia cu lingurita mica cat incape pe ea- ca dimensiune, si se pune in oala cu ulei incins foarte foarte tare. Rezultatul ar trebui sa fie cam asa:

(sunt DEMENTIALI!!! ii ador :D)
Revenim la pestele nostru, care inoata in ulei incins :)):

Iar in final cam asa arata:

Sa nu uitam si de mujdei (aici fiecare dace cum crede sau cum ii place):

In timpul pregatirilor, cam asa aratam in bucatarie:

And now...lunch is served. Bon appetit :)

Aaa, vroiati si dupa? Ia priviti aici :D : Mike i-a pus cruce :))

Eu va doresc pofta buna si daca va place, va mai astept si pt alte retete :).
Cu bine,
Bya

PS: dupa cum v-am mai spus, va recomand ca atunci cand cititi aceste randuri, sa va luati servetele cu voi. protejati tastatura, va rog! :))

PSS: sa nu uitam de:

Pont: ungeti o felie de paine cu unt si punteti niste chivas. apoi astept sa-mi spuneti daca va place.

d`ale gurii

2010-01-09T22:28:00.000+02:00

...e primul meu post in haine de bucatareasa (sefa!!). Nu sunt un dezastru in bucatarie, iar cunoscatorii pot confirma asta. Iar de data asta am hotarat sa va dezvalui si voua o reteta foarte simpla si extrem de gustoasa: vestita tarta cu ceapa (saseasca).

Pentru asta, avem nevoie de: 150 ml lapte (se incalzeste in prealabil, foarte putin, cat sa nu arda), un sfert de pachet de unt, o jumatate de lingurita de sare, 250g de faina (eu am folosit integrala), 1 kg de ceapa alba, drojdie proaspata (putin mai mult de jumatate din pachetelul din imagine), un galbenus de ou, un varf de lingurita de piper si o ceasca de smantana.

Se taie o felie de slanina bucatele mici si ceapa cuburi nu foarte marute (cam jumatate de unghie). Se pun in tigaie si se lasa ceapa la calit cam 20 min la foc mic. (Reteta originala este doar cu ceapa, insa se poate adauga, dupa gust, cam orice ingredient folosit pentru pizza. Noi de asta data am folosit ciuperci proaspete, pe care le-am taiat cuburi mai maricele si le-am pus la calit).

Pentru aluat dizolvam drojdia cu o lingurita de zahar (da, zahar), apoi turnam laptele usor incalzit si ametecam. Se adauga acest amestec in vasul cu faina, punem sarea si untul, si incepem sa framantam, dupa care il tinem jumatate de ora la cald pentru a-si dubla volumul.
Ultimul pas inaintea devorarii este intinderea aluatului, pe masa pe care am presarat putina faina, apoi asezarea lui in tava. Apoi intindem ceapa calita, (ciupercile si alte ingrediente, daca e cazul) si turnam deasupra galbenusul de ou batut cu piper, sare si smantana, pentru a lega compozitia. Totul intra mai apoi la cuptor, la foc mic, pentru 25-35 de minute.

Intre timp, am pregatit si desertul. Avand in vedere ca fructele sunt "medicamentele" mele, evident si desertul contine fructe. De aceasta data am scormonit prin congelator si am gasit zmeura, editie 2009 (da, productie "proprie", nu injectata :)) ). Asa ca spuma de zmeura mi s-a parut cea mai potrivita alegere. Evident, asezonata cu alte tipuri de fructe ;))
Se decongeleaza zmeura, se adauga zahar (a mea deja avea zahar, asa l-am congelat), dar in caz de nevoie se mai poate adauga. Batem un albus cu putin zahar pana il ia naiba :D, aaa pardon, pana se face spuma :d (daca exista preferinte, se pot adauga direct in compozitie alte fructe sau esente: rom, vanilie, etc; eu le-am lasat simple). Apoi se amesteca toate astea si se bate cu mixerul pana cand compozitia este una consistenta, sa nu cada de pe lingura.

Eu am pregatit un mic platou pentru copii din vecini (le-a placut al naibii de tare!!!), si a iesit cam asa: (ananas, banane, kiwi, rodii, mandarine si portocale).

A, da, si "ca sa nu uitam de ce-am venit", vorba aia, iata si faimoasa tarta:

Dragii mei, cam asta a fost... nu cred ca mai are sens sa va arat cum arata tava sau cosul cu fructe la ora asta :)), dar va recomand reteta, pentru iubitorii de ceapa calita!

Pentru obiectii...ma gasiti aici!
Cu bine,
Bya

PS: sterge-ti-va buzele, ca va picura pe la coltul gurii pe tastatura :))

2010...

2010-01-06T19:22:00.000+02:00

cum arata el?
-murim pe capete. de gripa porcina
-va creste somajul. sistemul bugetar va fi cel mai afectat de concedieri
-vor creste preturile. la mancare: legume, carne, paine. Mai apoi, tigari si alcool.
-cresc impozitele. sau apar altele noi.
-unii se lupta sa se aprobe bugetul pentru 2010, ca sa mai primim niste fonduri din afara. toti ministrii se plang ca nu sunt suficienti banii alocati pe ministerele pe care le conduc. Toti astia insa isi programeaza deja concediile pentru anul in curs, isi aloca bugete pentru prime de excursii. citesc ziare, se scobesc in nas, se joaca, vorbesc la telefon sau dorm. apoi ridica mana "pro", sau nu o ridica'- "contra". astia ne conduc noua tara
-"prostimea", adica poporu`, adica noi, ceilalti, suferim. nu avem bani de intretinere, de mancare, de rate la banci. e drept, noi ne-am indatorat, mai mult sau mai putin responsabil. dar nici chiar asa.
-putem doar sa radem de incapacitatea nesimtitilor care ne conduc. dar cine mai are puterea sa rada, cand tara arde?
-nu avem investitori. i-am alungat. le-am dat cu flit. nu dam nici credite, implicit locuri de munca nu mai putem crea. dar dam oameni afara. cool! ;)
-sute sau poate chiar mii de firme si-au inchis activitatea. din varii motive. principalul e statul. avem impozit forfetar de platit, vrei- nu vrei, faci-nu faci, nu conteaza, plateste. am auzit de curand ca ar scoate forfetarul, dar se va aplica totusi in domeniile in care evaziunea fiscala nu poate fi combatuta. care sunt alea, domnilor parlamentari? sau cine decide care sunt alea? putem face sondaje de opinie? sau nu conteaza ce zice poporu? :) aaa, da, asa e, aveti dreptate, nu a contat niciodata. decat atunci cand primeam si noi un carnatz sau o sticla de ulei :)
-sportul e o activitate placuta de romani.avem foarte multi iubitori ai partiilor (acolo unde avem conditii e moarte de om in sezon-vezi poiana bv, iar in rest nu avem conditii si platim si foarte scump), iar inotatorii nostri nu au unde sa se antreneze. e de plans, fratilor!
...
mi s-a acrit deja! nu mai pot! nu-l mai suport nici pe patrocle nici pe chioru`, nici pe doamna URDEA, pardon UDREA (incurcasem putin literele, nicidecum nu vroiam sa afirm ca aceasta pedanta doamna viitoare "catindata" la presedintia Romaniei cu pantofi din lac rosu cum am mai vazut noi pe centurile oraselor, prin parcari, purtate de la fel de alte pendante doamne sau domnisoare de diverse natii s-ar trage de prin zonele unde putem gasi faimoasele rase de caini ciobanesti)... si pana la urma, daca mi se baga pe gat ce mama naibii sa fac?? tac, fac, rad, sufar dar trece, si pana la urma cred ca vom ajunge sa locuim toti in cort in fata blocurilor. eu zic totusi ca e mai ieftin :). o fi naspa, dar n-om fi noi chiar primii care sa locuim asa :))

Am mai avut noi o perioada grea. Foarte grea! eu nu am prea multe amintiri, dar cunosc perioada lui `ceasca si stiu ca romanii au luptat pentru libertatea atat de ravnita atunci! acum o avem, dar nu stim ce sa facem cu ea. O mai fi necesara si o alta revolutie, ca sa putem si noi trai macar la limita de supravietuire?? :-" Necesara o fi, insa nu mai avem noi acel curaj...din pacate sau din fericire...:)

Oameni buni, eu m-am resemnat. momentan ma uit la Cireasa de pe Tort, beau apa minerala si mananc pufuleti-de atat am mai avut bani azi. Si ma bucur de fiecare secunda asa cum pot, poate maine o sa beau doar apa de la robinet...
se pare ca inca cinci ani de zile se vor scurge din viata noastra stiind ca avem la conducere un presedinte care nu va intelege niciodata ca voturile valabil exprimate au fost impotriva lui, si ca de fapt el nu e castigatorul acestor alegeri.

Dragii mei, va doresc un an cu sanatate! E singurul lucru care nu poate depinde in mod direct de haita de la conducerea tarii!
Cu bine,
Bya

Privind inapoi spre 2009...in imagini

2009-12-29T19:13:00.000+02:00

...cuvintele sunt de prisos...

...si imaginile sunt mult mai numeroase :). a fost un an bun. un an frumos. poate cel mai frumos :)
Promit insa sa revin si la finele lui 2010 cu imagini cel putin la fel de frumoase!

Va doresc tuturor un an nou cat mai bun, cu sanatate si belsug, succese si noroc!
Cu drag,
Bya

Frumoasa Romania noastra...pacat ca e locuita...

2009-12-25T14:42:00.001+02:00

Dupa o viteza ametitoare din varful partiei, cu ochelari si cagula pt a intimida si mai tare :D, aproape de finish ma opresc cu schiurile pe bocancii ei.

eu: " daca nu te superi, asta e placa mea..."

ea: " .....mm.kjkvnsmfsdmsjcdpaosif....fljslmv......df...m...m.m..as.fs....."

eu: " cum iti permiti totusi sa iei placa cuiva, asa, pur si simplu de pe o partie? ai impresia ca a lasat-o mosu` pt cineva?"

ea: "....m.mm.mmmmm.....da` nu te-am vazut langa placa..."

eu: " alta data casca ochii, eram putin mai sus. si totusi, daca nu eram langa ea, crezi ca persoana a cui e nu mai are nevoie de ea?"

ea: "pai sta de o ora acolo..."

eu: "asa, si...? poate vreau s-o las pana maine acolo, ce treaba ai tu cu ea? si crede-ma, sta de 5 minute! de ce nu iei de jos, din fata restaurantului una daca tot ai nevoie, uite cate sunt...si schiuri..."

ea: "mmmb....dbh.fh..mj..k..,.n..,.m.m..m..s...pai, jos vroiam s-o duc..n.m..j.j.m..mf.m.m.gz.df....."

eu: "esti o mincinoasa nereusita, sa stii! ai putea sa fii totusi putin mai simtitä"

...

se porneste pe partie in jos, cu capul in pamant...

...

Mda, dragii mei! se intampla in Romania! in 17 si 18 decembrie am avut rezervare la Straja, super statiune! Prietenul meu se dadea cu placa mea, a lui ramasese in garaj, ar fi fost prea multe echipamente ;)). Eu am coborat o tura, in timp ce el isi lasase placa sub teleschi, si a mers cativa metri catre brazi sa faca niste poze. eu urma sa mai cobor o tura, apoi sa urc si sa ne intalnim sa coboram impreuna. Noroc ca nu am coborat atunci, ci l-am asteptat, timp in care am observat doua...caprine (ma scuzati, va rog!!!) sub teleschi luand o placa din zapada si coborand partia pe jos. A venit si prietenul meu si isi cauta placa. "unde ai lasat-o?" zic eu. "aici...undeva..."". AHAAA!!! in secunda urmatoare, am scanat partia, le-am ochit pe cele doua madame, si am prins viteza fulgerului, oprindu-ma direct pe bocancii ei. Discutia a fost cea de mai sus...clar, nici una nu avea treaba cu partia, erau in bocanci simpli de strasse, si niste geci subtiri de toamna :). Ma intreb eu, chiar or fi stat ele o ora sa pandeasca placa?? :) pe naiba, placa aia nu statuse mai mult de 10 min acolo!!!

Sunt foarte happy ca am fost in locul potrivit la timpul potrivit, insa si acum sunt nervoasa pe fatuca aia! nesimtire acuta, nu altceva! Nu mi s-a intamplat nicioada asa ceva, nici in Poiana, nici in Parang, nici in Toplita, ca sa nu mai vorbesc de Ischgl- Austria, acolo unde e furnicar de oameni, nu doi-trei schiori sau placari...

una peste alta, zapada este, dar nu suficienta! ma bucur ca nu ne-am rupt ceva si am ajuns cu bine acasa, insa pacat de echipamente! Atentie insa, daca va incumetati pe Straja, pt ca impartiti partia cu foarte multi incepatori, majoritatea urca pe jos, se aseaza si formeaza cordon la mijlocul partiei :), dar cei mai periculosi sunt insa copii si tinerii cu saniute, pungi si alte chestii alunecoase :(. Sunt reguli clare, nu e voie. Dar nu sunt repectate, si nimeni nu face nimic! Asa ca, doar voi va puteti feri de accidente!

Cu bine,

Bya

...doar in Romania

2009-11-26T18:17:00.001+02:00

Un foarte tanar coleg de-al meu sufera de o boala destul de urata. de curand a fost internat pt analize.
asistenta: buna ziua. am venit sa va iau sange pt analize.
el; da, sigur.
asistenta: nu aveti cumva la dvs doua eprubete vhs, nu?
el: ...??...!!...??...
asistenta:...pai stiti...noi nu avem...trebuie sa veniti cu ele de-acasa..
el: ...??....!!...??... vi se pare ca....as...avea? nici macar nu stiu ce sunt alea!
...
isi suna tatal:
el: tata, mergi pana la farmacie. cumpara niste eprubete vhs, ca...blabla
tatal: sa-mi bag ****, sa ma ****, sa ***...
....
in farmacie. tatal isi suna fiul:
tatal: de care eprubete, fiule?
el catre asistenta: de care eprubeta, dna asistenta? cum arata? cum sa ceara la farmacie?
asistenta: din alea cu capacel negru.
....
tatal catre farmacista: din alea cu capacel negru...
farmacista: sigur. uitati. x lei..
tatal: mie imi trebuie doar doua..
imi pare rau dar nu se vand decat la set de minim 100...
...si are doar 27 de ani :)
.....
asa ca, recomandarea mea ar fi urmatoarea: sa aveti grija sa va programati intotdeauna orice problema de sanatate; eventual luati in calcul inceputurile de luna, cand pt cateva minute din prima zi sunt fonduri pt...ceva. apoi sa luati toate cartile si procedurile de medicina de TOATE felurile, si sa va apucati serios de studiat, sa nu care-cumva sa va scape ceva! si medicii mai gresesc, cineva trebuie sa-i corecteze. si mai apoi, cand sunteti siguri ca sunteti in tema cu toate, puteti sa va imbolnaviti.

Cu bine,
Bya

PS: apropo, pt cei ce vor sa mai faca un ban cinstit: umblati prin saloane si mai vindeti din eprubete...

Cu bine,
Bya

fara titlu...

2009-11-25T19:16:00.000+02:00

Viata e plina de fumusete. Observ-o. Observa albinele, copiii, fetele zambitoare. Miroase ploaia si simte vantul. Traieste-ti viata la intregul ei potential, si lupta pentru visele tale...
:)

i`m back!

2009-11-19T23:43:00.000+02:00

Helalau people (cum spune o domisoara tare draga mie :p )
Revin cu un post nou. cu forte noi, cu idei noi, cu acelasi eu, dar cu mai multa viata si energie in sine. Am trecut peste momentul in care varsta de 25 de ani (implinita de curand) m-a doborat (mai vroiam sa am 22 !!! :(( ), si iata, am revenit, la fel de vesela si zambitoare, cum ma stiti. Am avut nevoie de un mic impuls, de orice natura, si am avut parte de el.
Am reusit sa fac fata cu brio si felicitari (:D) noilor provocari de la job. ceva complet nou, dar cu ambitia ce ma caracterizeaza, m-am adaptat mai repede si mai bine decat oricine. si am primit inclusiv aplauze :D. cat de bine a picat, in aceasta perioada atat de grea... ;;)
apoi s-a scurs si momentul mult asteptat, in care mi-am revazut cativa prieteni dragi la un pahar de vorba. Atunci mi s-a intarit credinta in faptul ca sunt o femeie norocoasa.
ea-nu mai bea, porcule, ca stii ca ti se face rau. hai acasa, vreau sa mergem acasa, mi-e somn!
el- lasa mai, ce are? mi se face rau, trece! doar a mai fost asa :) (si mai comanda doua beri. ea sta sa puste )
ceilalti doi:
-nu esti normal, ti-am zis sa nu mai fumezi? esti nesimtit.
...
dupa vreo jumatate de ora. tot acesti "ceilalti doi"
el-canta bine fata, nu? (era concert live in local...)
ea-nu vorbesc cu tine, tu inca nu ti-ai dat seama? (se stramba unul la altul si isi intorc privirile. chiar nu-si vorbeau...)
...
Mi s-a demonstrat inca o data ca se poate si altfel, si ca atat eu cat si iubitul meu, suntem altfel. ne cunoastem limitele, personale si ale celuilat, ca stim sa ne completam si sa ne sprijinim reciproc, ca stim sa ne consultam in orice aspect, ca stim sa analizam si sa decidem impreuna, convinsi fiind ca "dupa indelungi deliberari, asa o fi cel mai bine", ca ne intelegem pe sine si unul pe celalalt si ca putem sa ne acordam liberatea de care fiecare dintre noi, indiferent de "stare" are atata nevoie...
Dragul meu, sunt fericita!!!
Cu drag,
Bya

suflete dragi...

2009-11-18T22:04:00.000+02:00

astazi am avut cred ca cea mai plictisitoare zi din toata perioada de criza de pana acum. am fost mai mult...plecata, decat la job. la farmacie, o data. apoi la alta farmacie, a doua oara. apoi la magazin, apoi la hipermarket. clientii nu s-au ingramadit, procedurile mi-au atras atentia doar cateva ore de dimineata, apoi totul a devenit...ziua mea libera de la serviciu :). apoi, spre seara ajung-rapusa de aceeasi oboseala zilnica si inexplicabila, acasa, sau "la cuib", cum ne place noua sa spunem:). desi mi-era o lene de....ma durea, trebuia sa simt apa fierbinte pe pielea mea, intrucat frisoanele nu ma lasau in pace. asa ca m-am scufundat o ora in apa parfumata din vana. putin mai tarziu, un prieten drag ma suna sa ma felicite de ziua mea, si sa-mi spuna ca este ma aproape de mine decat credeam eu (el locuind cu familia sa in sudul tarii). si ca ziua urmatoare vrea sa ne intalnim. voi primi probabil o floare. asa s-a intamplat si anul trecut. si acum doi ani. de fapt, de la terminarea facultatii. frumos din partea lui.
deci maine voi avea parte de un pahar de vorba cu cateva suflete dragi si momente rare, dar placute, in compania lor. abia astept. am emotii :)
acum stau si privesc pierdut la teve. astept sa inceapa "state". nu radeti :p beau un ceai de sunatoare, imi iau pumnul de medicamente colorate (fiecare pentru altceva), si urmeaza sa dorm. sper sa am un somn linistit.
noapte buna tuturor!
cu drag,
Bya

un mix de trairi...

2009-11-16T19:33:00.000+02:00

astazi... astazi e ziua mea. zi in care implinesc, cum spun unii " in sfarsit, sfertu`de secol". eu totusi, am o senzatie ciudata. poate las prea mult in urma, sau poate prea putin. poate regret ceva consumat, sau poate, din contra, ceva ce nu am facut. e inexplicabila starea, intrucat e un amestec de teama,agitaie, neliniste, suparare, oboseala, amorteala, tradare, laolalta cu veselie, prieteni si colegi aproape de mine, admiratie, placere, liniste. nu-mi pot defini starea de azi si nu-i gasesc explicatie. ciudat e insa ca nici n-am cautat explicatii. nu-mi place starea asta, dar culmea- nici nu-mi displace...
ce-o mai fi si cu mine... :-??
voi cum sa simtiti azi?
Cu drag,
Bya

astazi :))

2009-11-13T19:35:00.000+02:00

Doamne, azi am postat cat in 2 luni :))
am o stare tare ciudata...e o zi in care sunt indecisa in tot ceea ce vreau sa fac... stabilesc ceva. se schimba. ok. putin mai tarziu, iar se modifica. se numeste modificarea modificarii. never mind, treaca-mearga. insa deja incep sa fiu indispusa din cauza asta. apoi aflu- discret, ca modificarile vor fi in favoarea mea. incep sa ma simt mai bine ;;). si pleosc! modificarea modificarii modificate!!! a treia modificare! deja incep sa fac spume la gura!!! nu mai stiu ce sa cred! imi vine sa las totul balta si sa ma duc in lume, sa stau linistita si sa nu mai am indispozitii si suparari aiurea. parca nimic nu e cum ar trebui sa fie...
azi e o zi....taaaare ciudata ;))
Cu bine,
Bya

alegerile, bata-le vina!

2009-11-13T19:23:00.001+02:00

Astazi am preluat posta la serviciu. Este aceeasi doamna-postas de cand am deschis locatia, de patru ani de zile ne aduce corespondenta. Este o doamna extrem de draguta, simpla, modesta, dar deosebit de amabila.
Preiau plicurile si AR-urile, lucrurile importante pentru noi. dupa care scoate un teanc de plicuri "aici va las niste plicuri...de campanie". si zambind, paraseste institutia. i-am zambit inapoi si m-am dus sa impart plicurile colegilor. cu rasetele de rigoare, evident. unii s-au uitat la expeditor "Traian Basescu, Presedintele Romaniei", au zambit ironic si au aruncat plicul (nedesfacut la cos). Altii au avut curiozitatea sa citeasca cearsaful lung de indemnari pro-base`. eu am deschis plicul (apropo, aveam doua scrisorele in plic :p), apoi l-am aruncat. nu stiu de ce l-am mai deschis. mi-am zis ca am altceva mult mai important de facut. asa ca m-am dus la masa :). un coleg foarte drag mie a citit cu voce tare toata scrisoarea (in timp ce mancarea mea se incalzea la microunde:p). asa am aflat si eu ce vrea base` de la noi (nu ca as fi fost curioasa, dar nu puteam sa-mi pun dopuri :) ).
campaniile noastre electorale mi se par de un prost gust incredibil, tiganie, mahalagism, nesimtire, nepasare, minciuni si ipocrizie. M-am saturat, am un gust amar si manifest repulsie si scarba fata de perioada asta! Pentru mine votul inseamna foarte mult, este un DREPT care TREBUIE exercitat, fara nici cea mai mica retinere. Este pentru prima data cand ma intreb... "eu....euuu...cu cine votez?!?"...
Cu drag,
Bya

sfertu` de secol...

2009-11-13T19:03:00.000+02:00

... in cateva zile, o sa implinesc sfertul de secol. ma intristeaza, dar in acelasi timp am speranta ca viata mea se va schimba, ca prioritatile mele vor fi altele, ca de aici incepe "the real life". am emotii...si daca ma intrebati de ce, pot sa va raspund doar ca....imbatranesc... viata asta, asa cum e ea, e minunata! cu bune si rele, cu urcusuri si coborasuri...depinde cum iti creionezi parte din ea- restul ar fi noroc. depinde cat esti dispus sa risti, cat esti dispus sa dai, si mai ales cat primesti. oricum as pune-o pe cantar, viata e mult prea scurta pentru tot ceea ce ai putea face. si poate ai vrea sa faci. de aceea, eu indemn mereu la intelegere, pace, liniste, viata e prea scurta pentru a fi intristat...si ma intreb mereu: ce e dincolo? ce exista dupa moarte? exista o alta viata? te renasti? sub ce forma? dupa ce calcule matematico-stiintifice putem afla asta? cecetatorii ce au mai demonstrat in sensul asta? mayasii ce stiau de anul 2012? sau pur si simplu... te stingi si asa ramai??
sunt intrebari care ma inspaimanta, si zi de zi le am in minte. dar totusi, de fiecare data cand caut sa-mi raspund la intrebarile astea, imi spun "inca n-am facut asta. ia sa ma gandesc cum sa ajung s-o fac...". si imi trece :)
pot doar sa sper ca voi ajunge sa fac cat mai multe din lucrurile pe care mi le doresc!
Cu drag,
Bya
PS: nu a fost an in care sa nu fiu suparata sau tensionata inainte cu cateva zile, in ziua, sau imediat dupa ziua mea (sa fiu linistita si fericita. din varii motive) s-ar putea oare ca anul asta sa fie...altfel? ;;)

Macar da mai departe...

2009-10-20T19:36:00.000+03:00

Este vorba de un tanar care isi doreste cu orice pret sa traiasca! Sa reuseasca sa simta cu adevarat cum este viata in propria sa familie, de care nu a reusit sa se bucure prea mult... Chiar daca nu il cunoastem, este un tip tanar, care a fost luat prin surprindere de o boala crunta! Familia sa a fost pusa la grea incercare, mama si sotia lui ii sunt alaturi in fiecare secunda pentru a-l ajuta sa fie acelasi om vesel ca in urma cu un an de zile. Nu costa decat un sms, orice mic ajutor, chiar si o vorba buna, il pot ajuta pe Razvan sa revina printre noi!!!
Va rog nu ramaneti indiferenti! Intindeti o mana de ajutor unui tanar la nevoie!!!
Palaria jos in fata familiei sale, care are puterea sa-i fie alaturi in fiecare zi, doar-doar va reusi sa-si revina!!
Eu sunt alaturi de el in toate modalitatile pe care le am la dispozitie!
Am incredere in voi ca puteti face la fel!!!

Povestea lui Razvan si alte curiozitati puteti afla de pe pagina lui Razvan,

http://www.razvan-zainescu.eu

Cu bine,
Bya

lectura...

2009-10-11T22:31:00.000+03:00

Poezia care mi-a intrat la suflet de mic copil, si as putea-o recita in orice ora, din zi sau din noapte, chiar si in somn... este o poezie profunda, sper sa va placa!

Maicuta draga, cartea mea
Gaseasca-mi-te-n pace!
Pe-aici e vant si vreme grea,
Si-Anton al Anei zace
De patru luni, si-i slab si tras,
Sa-l vezi, ca-ti vine plansul,
Ca numai oasele-au ramas
Si sufletul dintr-insul.

Apoi, sa stii c-a fost razboi
Si moarte-aici, nu saga:
Cadeau pe dealuri, dintre noi,
Ca frunza, mama draga.
Si-acolo-n deal, cum fulgera,
Un plumb simtii ca vine
Si n-avu loc, cat larg era,
Decat in piept la mine.

Mi-e bine-acum, si-asa socot
Ca nu va trece luna
Si-oi fi scapat de-aici detot.
Dar vezi te rog de una:
Sa nu mai faci cum ai facut
S-aduni la tine satul,
De vesela ca ti-ai vazut
Acasa iar baiatul!

Sa vezi pe-aici si ciungi si-ologi!
Hristos sa-i miluiasca!
Tu mergi la popa-n sat sa-l rogi
O slujba sa-mi citeasca.
Puteri de nu vei fi avand
De plata, vorba-i lasa,
Ca-i voi lucra o zi, oricand,
La-ntorsul meu acasa.

Pe Nutu vi-l lasasem mic,
Cu crestetul cat masa -
O fi acum strengar voinic
Si va rastoarna casa?
Facutu-i-ati si lui la fel
Caciula, cum am vrut-o?
Aveam o piele-n pod, de miel,
Doar nu veti fi vandut-o?

Nevestei mele sa-i mai spui
Sa-mi cumpere o coasa,
Cea veche nu stiu este-ori nu-i
Si-o fi acum si roasa
De cand rugina scurma-n ea.
Sa-mi vad, o date-ar sfantul,
Cum cade iarba-n fata mea
Si-mi bate-n plete vantul!

Ea lupte-se cum biet o stii,
C-asa ne dete soartea,
Ca si noi ne-am luptat pe-aci
Cu greul si cu moartea;
Dar l-a ajuns si pe harap
Blestemele si plansul,
Ca noi i ne-am tinut de cap
Si-ntraram dupa dansul.

Si i-am facut, maicuta, vant!
L-am scos detot din tara,
Macar statea pe sub pamant
Si nu iesea pe-afara.
Si-am prins si pe-mparatul lor,
Pe-Osman nebiruitul,
Ca-l impuscase-ntr-un picior
Si-asa i-a fost sfarsitul.

Pai, ne tinea pesemne prosti,
Sa-si joace hopa-tropa,
Ca nu puteam sa batem osti!
Dar poate taica popa
V-a spus de prin gazeturi tot -
El cum si-a dat juncanii?
Acum i-as cumpara, sa pot,
Dar nu mai am, azi, banii.

Ma doare-n piept, dar nu sa tip,
Si-asa mi-e dor de-acasa,
Si-as vrea sa plec, dar nu e chip
Ca voda nu ma lasa.
Dar uite, nu e nu stiu cat
O luna chinuita,
Si-o sa te strang de dupa gat,
Maicuta mea iubita…

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Asa mi-a spus Ion sa-ti scriu,
Iubeasca-ti-l pamantul!
Si-am tot lasat, pan-a fost viu,
Si-mi tin acum cuvantul.
Sa te mangaie Dumnezeu,
C-asa e la bataie -
Si-am scris aceasta carte eu,
Caprarul Nicolae.

Cu bine,
Bya

....

2009-09-15T19:41:00.000+03:00

ma simt obosita...franta...nu mai pot sa zambesc. sau nu mai stiu!? nu am chef de nimic. sau nu mai vreau!? simt ca nu mai am energie, si mai simt ca nu pot sa mai continui asa, nu mai vreau! eu sunt o persoana vesela, fericita, indragostita, cu chef de viata. oare ce mi-a indus starea asta?? ma simt ciudat, parca nu mai sunt eu. lipseste ceva sau s-a diminuat ceva din intensitate...??
nu gasesc raspunsuri... :(

...the sweet waking up in the morning

2009-09-14T20:50:00.000+03:00

In spatele blocului "meu" (cum ar veni), exista o bisericuta mica din lemn. Ortodoxa, evident. De ce ortodoxa?? Comm`on!!! a zacut pana acum in tacere, timp de cativa ani. a ajuns sa fie locul tinerilor romaniei, care isi petrec noptile mai mult sau mai putin "veseli" pe strazi. zgomote, urlete, tipete, sticle sparte, ce mai, o nebunie de nedescris. nu credeam vreodata sa aud vreun sunet religios din acea biserica, trecuse prea mult timp. si uite ca surpriza a venit!
duminica dimineata, ora 8. dupa o noapte lunga, obosita, franta, un sunet asurzitor de clopot imi da..."buna dimineata". am sarit din pat ca arsa, nu stiam ce se intampla, doar nu se astepta nimeni la asa ceva! sunetul clopotelor, inregistrat pe banda! modern :). incepe slujba, enoriasii se aduna. in timpul slujbei cate unii se mai si plictisesc (nu-i condamn, ii inteleg :) ), mai ies "pe terasa" bisericii la o tigara, la o poveste. dintr-o data aud o melodie. populara. e ok, nu ma deranjeaza. caut sursa...si caut...si caut...excludeam varianta bisericii.... nu, nu se poate, nu de acolo vine...dupa indelungi cautari si cercetari, iata ce am descoperit: DAAAA, din biserica, canta Veta Biris. EVIDENT tot de pe banda :) 3 melodii diferite, fiecare de cate doua ori (trebuie sa le invat pe de rost). dupa care din nou slujba, din nou clopote, din nou Veta.....
ma intreb cine a cerut parerea vecinilor din jur daca vor sa asculte veta biris, pt ca traim laolata cu catolici, reformati, luterani si ce alte religii or mai fi prin jur... e putin...discriminatoriu. si poate nu vreau sa ies din bloc si sa intru direct in biserica... putin cam sparge timpanele :(
nu am nimic cu bisericile (si asa prea multe), dar nici nu vreau sa ma deranjeze...

Hai, atacati-ma :))

Cu bine,
Bya

It sucks!!!

2009-09-05T23:33:00.000+03:00

Sunt profund dezamagita si scarbita de-a dreptul de cate vad in fiecare zi ca se intampla, nu neaparat in tara, cat in orasul in care am avut (ne?)placerea sa locuiesc. Pe zi ce trece observ tot mai multe. O sa plang daca asa va continua...
1. La începutul anului 2009 SCJU Tîrgu - Mureş se afla pe primul loc în clasamentul spitalelor clinice de urgenţă din România. Ajungi cu bolnavul la spital, nu ai unde sa parchezi, unde-l lasi? la sute de metri distanta de poarta de intrare in spital, speri din suflet sa mai ajunga cu puls pana acolo! Vine o ambulanta, cu semnalele toate pornite. "Banda" a ramas de numai...o masina, in rest evident, s-a parcat. Se intersecteaza cu un posibil/potential pacient sau apartinator al unuia, care nu stie ce sa faca, se agita, se panicheaza, nu are incotro sa mearga. Sucks!
2. Nu ai ce cauta inspre combinatul chimic Azo. Decat daca esti doritor de a trece intr-o lume mai buna. Este ceata. In fiecare zi. Cerul este alb-laptos in fiecare zi, mirosul intepator de amoniac te face sa te intrebi cu ce ai gresit lumii si iti aduce aminte de lagarele de concentrare naziste si nu stii cand sa te astepti la o cantitate mai mare de substanta toxica care te va duce pe un norisor pufos, petrecandu-ti timpul cantand la harpa. Este inadmisibil!!! DAR cine poate fac ceva? SUCKS LIKE HELL!!!
3. Oamenii se ucid si se sinucid. Ba ca nu mai au bani, ba ca au datorii, ba ca unul inseala pe celalat, ba s-a intrecut masura cu un paharel, ba afara ploua- de ce?, ba plange copilul, ba vrei sa faci o fapta buna, ba joci fotbal, ba te pregatesti pt un miting aviatic, ba te plimbi pur si simplu pe strada si-ti cade o tigla (:)) in cap, ba inoti in zone interzise, ba ai diverse accidente. SUCKS SUCK SUUUUUUUUUUUCKS!!!
4. Mergi la un local, sa mananci sau sa bei, mergi la magazin sa cumperi o bomboana "vaaai, dar sunt prea mari banii, nu am sa va schimb/sa vad au rest/ am fost deja de doua ori sa schimb banii" :-s. NU este problema mea. Eu am venit sa consum/cumpar iar obigatia mea ca si client este sa pot PLATI, cash sau nu. RESTUL e... CAN CAN :). Adica nu ma priveste, descurca-te. THAT REALLY SUCKS!!!
5. Se va impozita bacsisul !??!!???!??!! Cum ? :)
6. Euro e in continua crestere. Daca nu platesc rata, mi se spune ca sunt rau-platnic. De ce nu suntem platiti in euro atunci? SUCKS!!!
7. Pupincuristii iti fac zile fripte! Daca nu esti pe faza sau nu l**i bine, ti se ia locul. Daca nu stii sa practici asta, nici nu ai fost luat in calcul vreodata. Tu muncesti, altii culeg laurii. Logic :) Tot cei care au, primesc...SUCKS?? Nu am nevoie de functii de directori, directorasi si altele de genul. dati-mi BANI!!! eu cu asta traiesc, nu cu functii! :)
8. Am fost anii trecuti in padurea care se intinde frumos pe dealul Cerghizelului, cu o echipa de vanatori. Era totul curat, frumos, mirosea a verde. Astazi, totul e dezolant, uscat, mizerie de nedescris, peturi si plastice lasate in grija...??? THAT HURTS!!! And SUCKS!!! Refuz sa cred ca vanatorii pot lasa asa ceva in urma lor, sunt oameni prieteni cu natura, cu padurile, ei ar trebui sa cunoasca foarte bine regulile bunului simt si importanta pastrarii padurilor si apelor curate, si nu ma indoiesc de sta, dar daca nu frecventeaza nimeni altcineva zona??

Lista poate continua cu prea multe aspecte, eu insa nu mai am rabdare pentru ele. Incerc sa fac ceva, dar nu pot schimba singura lumea. Oare impreuna vom putea??

Cu bine,
Bya

PS: Ma mut in varf de munte, la Neagra :)

ne ducem pe...brazda! pentru toti obsedatii s disperatii!!!

2009-09-01T18:55:00.000+03:00

ma enerveaza deja atatea saituri de socializare! ma enerveaza comentarii la vrajeala si la agatat de genul " ce ochi frumosi ai" sau "ce frumoasa esti, ai un id de mess?" sau " cum facem sa ne cunoastem mai bine?" din nou "id de mess?"...parca nu am fi in stare sa iesim in lume si sa ne cunoastem intre noi, partea cu saiturile astea de kko sa ramana o...distractie pana la urma, un moment liber care ti-l umpli cu rahaturi din astea. Unii chiar sunt dependenti de porcariile astea! E drept, nu ma judecati, am si eu profil, ca cica e la moda, dar nu ma intereseaza in mod deosebit. nu actualizez, nu bag, nu scot, nu adaug, nu fac nimic. urmaresc in liniste si ma minunez de tampeniile existente pe saiturile astea. auzi acolo, cadouri de ziua lui X, pe bani.... :-s cumpara-i de banii aia un fir de tigara sau o cafea la plic, pariu ca se va bucura mai tare? si multe alte chestii cacacioase de genul asta...
Disperare placuta in continuare! :)

mama lor de restrictii inca!

2009-08-09T19:11:00.000+03:00

spune-ti-mi voi, cei care ati trecut prin Sangergiu de Mures in ultima vreme, daca stiti de limitarea de viteza, de 30 la ora, pe tronsonul drept al drumului? pe ambele sensuri? si daca da, va rog sa-mi spuneti si mie, unde mama naibii este tabla de final de restrictie????
cu bine,

Romania vs. Europa. Who`s the winner?

2009-07-30T18:31:00.000+03:00

Tarile vizitate: Ungaria, Austria, Cehia, Elvetia, Franta, Germania. Succint, ceea ce am reusit sa vad in 2 sapt de concediu.
-au autostrazi de zeci de ani
-casele au o singura nuanta exterioara. alb. ei nu cunonsc culori turbate si nuante bon-bon. balcoanele sunt din lemn.
-la fiecare geam sau balcon, casa sau apartament, au o multime de flori. de un singur fel.
-pe fiecare petec posibil si existent, in speta in fata casei, au aranjamente florale. miroase ametitor de placut
-garduri pt ei inseamna gard viu ce nu depaseste nivelul soldului. taiat la centimetru. nu au nimic de ascuns
-iarba are o surprinzator de intensa nuanta de verde
-paduri intinse si extrem de dese. defrisarile nu se fac dupa placul fiecaruia. in schimb se planteaza pomi intruna.
-nu exista änimale la curte". daca vrei sa tii animale iti faci ferma. la o distanta x de localitate. nu latra cainii la curti. pentru ei sa ai un caine inseamna sa ai "pet"
-au doua scoli. piscina si terenuri de sport pentru orele de "educatie fizica"
-mi-am uat o pereche de adidasi albi. am batut strazile strasbourg-ului si parcului de distractii din rust. am ajuns cu ei acasa la fel de curati ca s la cumparare, dupa doua zile de umblat cativa kilometri
-urmarind foarte concentrati un traseu pe o harta, pe strazile din munchen, doi tineri se apropie de noi si ne intraba timizi daca ne pot ajuta sa ajungem la destinatia dorita. dragut!
-chiriile au preturi foarte mari. dar ai inclus piscina, sauna, masina de spalat, pivnita, loc special pt biciclete si parcare
-oamenii merg cu masina doar pana la gara. de acolo folosesc mijloace de transport in comun pt a ajunge la munca
-folosesc bicicletele ca si mijloc de transport pe distante nu foarte lungi. am intalnit biciclisti cu sutele!
-taxele de intrare la diverse atractii turistice sunt modice. uneori chiar inexistente. te lasa chiar si sa faci fotografii fara sa fii taxat pt asta. intrarile care suporta taxe mai mari iti ofera mult mai multe lucruri interesante de vizitat
-"calcati iarba". se aseaza pe fiecare petic de iarba verde, oriunde s-ar afla asta, in centrul stuttgartului sau in parcul din apropiere
-costitele de porc cumparate din magazin au carne pe ele cat sa te saturi!!! :)
-curatenia este cuvant de lege
-cand pelci de acasa poti sa-ti lasi usa descuiata, masina la fel, iar usa de la garaj deschisa fara probleme
-au nenumarate fantani arteziene, in cele mai ingenioase si mai ciudate, dar in acelasi timp, cele mai banale forme. prind foarte bine atunci cand vrei cateva minute de racorire.
-iarba in parcuri, dar si in afara lor are aceeasi dimensiune. nici un fir de iarba nu are alta lungime decat cealalta.
-stiu cum sa faca turism. stiu si cum sa aduca turisti, iar acest lucru sa ii ajute in economie.
-si asa mai departe :)

Ma bucur ca am reusit sa vad si altceva decat imi poate oferi Romanica noastra. si pot sa afirm ca DA, Romania este frumoasa. Dar Europa este desebita!!!
Cu bine,

Un concediu minunat!

2009-07-30T18:17:00.000+03:00

Am avut cel mai frumos concediu de pana acum. Am trait cele mai frumoase momente alaturi de cel caruia ii daruiesc in fiecare zi dragostea mea. Locuri noi, alte tari, alte culturi si traditii, istorie, noi senzatii traite, adrenalina la maxim, dar mai ales nelipsitele clipe de suspans urmate linistitor de surprize placute, toate acestea imbinate intr-un tot perfect, ma determina sa afirm ca aceasta vacanta m-a bucurat nespus de mult si ca mi-as dori sa ma reintorc oricand sa revad acele locuri minunate, in care nu as fi sperat vreodata sa ajung. Am aflat acum ce inseamna un concediu in adevaratul sau sens: o combinatie ideala de liniste si iubire, trairi si sentimente vechi- ridicate la nivel maxim, si sentimente noi- pana atunci necunoscute. Afirm cu mana pe inima ca au fost doua saptamani perfecte. Vacanta ideala.
Sper sin suflet si chiar cred ca nu a fost singura vacanta de acest gen, iar ca cele care vor urma sa vina in completarea acesteia, evident cu particularitatile sale.
Pana atunci, va doresc tuturor... tot ceea ce am trait eu!
Cu drag,

...a nu mai stiu cata zi...

2009-06-23T21:10:00.000+03:00

ne-am trezit dis de dimineata sa plecam din orasul-iertata-mi fie sinceritatea- usor plictisitoare. eram pusi pe fapte mari, sa mergem drum lung sa vedem 3 obiective. iata telegrafic ce a iesit:
-trezirea la ora 6- naspa
-plecare la ora 7; deja era extrem de cald- naspa
drumul plin de cretini care mai de care mai teribilisti pe sosea -si mai naspa (nu degeaba suntem tara din europa cu cele mai multe accidente mortale din ultima vreme)
-prima oprire-salina turda. impresionanta prin definitie. lucrarile de reamenajare/intretinere, whatever, au lasat si implicit au pastrat in mina un puternic miros de diluanti. atentie claustrofobilor, nu e de intrat, pt ca aprox 800 m mergi printr-un tunel de 2 metri inaltime si 3 latime! am fost primii care am intrat, era inainte de ora 9 dimineata, si evident si primii care am iesit, pt ca nu mai suportam mirosul! mi-era frica sa nu apara vreun scantei de undeva si sa sara naibii mina in aer (inchipuiti-va cat de puternic mirosea, daca noi ne gandeam la asta). la iesire aveam emotii sa ne aprindem tigara, poate pusca ceva in noi. aproape 5 grade in mina, afara vreo 27. NASPAAAA!
-continuam spre apuseni. scarisoara
-ajungem la pestera, coboram (ena, au refacut scarile de lemn de la gura pesterii, nu mai e patinoar :)) facem doua poze si plecam.
-pentru mine era a treia vizita in cei 24 de ani pe care ii port in spinare. pt prietenul meu- prima. a fost dezamagit, nu e nimic grozav.
-drumul pana sus este de cosmar, te rogi mai bine chiar si ca barbat ca mai bine ai da nastere unui prunc decat sa te aventurezi pana sus la ghetar. super naspa!
-plecam. zona este superba. mai facem doua-trei poze
-urmatoarea oprire: pestera ursilor. iarasi, a treia oara pentru mine. pt prietenul meu, a doua
-dupa pestera muierii, este una dintre cele care imi plac-din cate am vazut
-romanul insa s-a gandit ca daca ar pune o usa din termopan la intrare ar da mai bine in fata turistilor. fals! si in acelasi timp, naspa!
-am cumparat de acolo un kg de cirese. 2 lei. cirese mari, zemoase, gustoase, carnoase! i-am spus lu nenea ca daca gasesc viermi ii duc inapoi sa-i vanda mai departe. n-am gasit nici una! merci, nenea!
-pornim inapoi spre casa. evident, alti nebuni inconstienti pe sosea! naspaaaa!
cam asa a decurs ziua de duminica. n-a fost naspa asa cum am descris mai sus, au fost doar cateva aspecte care mi-au cam stricat excursia, dar pana la urma obisnuiti suntem sa nu avem drumuri, sa nu ai voie sa fotografiezi in diverse obiective turistice (???) FARA a folosi imaginile mai departe pt a face bani!!!, de a plati sume exorbitante pt a vizita cate ceva (vezi turnul cu ceas-sighisoara- taxa foto 40 lei!!!!!!)...ce mai, face bani din ce putem, fraieri nu sunt cei ce cer, ci cei ce dau ;)
pana una alta, o sa merg intr-o "expeditie" pe varful zespezel (doritori??), si la cheile bicajelului, apoi delta si in continuare muntii apuseni...
propuneti ceva interesant si nu foarte cunoscut spre vizitare?
numai bine,
bya

ochii care nu se vad...se uita?

2009-06-12T23:50:00.000+03:00

se zice ca relatiile la distanta nu ar avea finalitate, sau cel putin nu una dorita de catre cele doua parti implicate intr-o relatie. se mai zice ca este putin probabil sa pleci undeva si doar pentru cateva zile si sa ai incredere in cel de langa tine ca se va intoarce la fel de pur inapoi, ca si atunci cand a plecat. eu stiu ca merita sa faci sacrificii si, chiar si constient fiind de cele de mai sus, prefa-te ca nu se intampla nimic si traieste-ti si tu viata la randul tau. pana la urma, atata timp cat intre cei doi nu apar reprosuri de nici un fel, iar atitudinea, comportamentul si alea alea nu se schimba dinspre si inspre nici una dintre cele doua directii, de ce sa nu fim fericiti? orice decizie de acest gen se ia- in anumite cazuri, impreuna. cati dintre voi ar face asta? si care ar fi sacrificiile care le-ati face?
si, in final, ochii care nu se vad...se uita??

Criza, bat-o vina!

2009-04-25T13:25:00.001+03:00

Ma ingrozesc cand, pe zi ce trece, vad cum ne ducem de rapa. Nu ca si angajati sau platitori de taxe si impozite, ci ca si popor, ca oameni. Zilnic primesc mailuri, citesc prin ziare sau aud la teve ca teparii apar la lumina zilei. Doar acum e momentul. Op-uri false, cecuri si bilete emise fara acoperire, evident neplatite, spargeri si furturi la case de amanet, schimburi valutare, banci si alte insitutii financiare sau nu. Deja baza mea de date este atat de mare incat ma gandesc sa-mi iau un hard special pentru asta. Ratele nu le mai platim, nu pentru ca n-am vrea, ci pentru ca ori ni s-au redus salariile, au inghetat (crescandu-ne cheltuielile), ori ne-am pierdut locurile de munca (naspa), ori ne-au crescut ratele, si chiar si cu toata reesalonarea lor nu le mai putem plati. Creste rata infractionalitatii, ne transformam in animale, in vanatori si vanati, in hoti, jefuitori si chiar mercenari!!! (voi ce vreti sa fiti din toate astea?  )
Eu dau vina pe “criza” asta care e mai mult in subconstientul nostru (zic eu).
Voi ce (alte) explicatii gasiti?

2009-03-18T23:30:00.000+02:00

"sunt un copil in lumea asta mare, rasturnata, cu susuj in jos..."

Romania...incotro??

2009-03-10T19:20:00.000+02:00

Vazand un erotic shop, cineva a afirmat “vine sfarsitul lumii”. O fi venind, dar din punctul meu de vedere vine altfel.

Ne place sa ne plangem. Dar asta se stie. Ne place sa ne victimizam. Dar asta se stie si mai bine. Ne place sa muncim la straini si sa le spunem ca in Romania nivelul de trai este foarte scazut, fara sa ne gandim ca si migrararea fortei de munca inrautateste situatia noastra economica. Ne place sa ne inghesuim sau, mai bine spus, sa ne “calarim” unii pe altii pe Valea Prahovei, in sezonul de iarna, dupa care sa ne plangem ca drumurile si traficul din Romania sunt infernale. Avem suficiente gropi incat marii producatori de masini si piese de schimb sa traiasca bine-mersi pe spatele nostru. Facem autostrada. Bechtel. De 5 ani. O vom termina. Peste inca 5. Dar nu conteaza, important e ca inca mai avem promisiunea ca acest proiect sa fie finalizat.
Ce este insa dureros? Haideti sa reflectam putin asupra a ceea ce promovam, ce se vinde in Romania ca si imagine, ce valori avem in tara noastra.
E drept, eu la teve urmaresc doar stirile. Ca sa nu evit adevarul, recunosc ca pana il pornesc si in timpul clipurilor publicitare, mai schimb canalele, si ma mai opresc din cand in cand la ceva care-mi capteaza atentia. E drept, pentru putine momente. O sa vedeti de ce.
Dau pe postul x. ”EL, NAOMI (cat de penibila asocierea!), a fost batut, smotocit, scuipat, injurat (n-am retinut, a fost cumva si violat(a)??)”. Ne uitam la EL/A cat de inocenta pare, cata mila si compasiune cerseste celor din jur. Se primesc mesaje de la telespectatori “Naomi, tinem cu tine! Nu e drept ce ti s-a intamplat”. Schimb canalul, deja simteam ceva miscand in stomac.
Postul y. ”Nikitaaaaaaa!!!!!!!”. Ea/l Nikita. Eu pe Nikita mi-o amintesc o tipa inalta, supla, blonda si frumoasa. Iar creatura care apare pe la teve nu aduce nici pe departe a Nikita. Dupa o bataie zdravana, a aparut si el/a, Nikita, la dan diaconescu, sensational, incredibil, si-n direct dar mai ales in reluare, sa-l planga pe ea/l, Naomi. . De-a rasu` plansu`.
Nu pot sa trec cu vederea nici puiul de crevedia, cu care se compara gaina seeexyyy braileanca!!! Mai dezgustator de atat nu se poate: e drept, dupa miezul noptii, invitata la o emisiune (in direct), unde “un show erotic extraordinar!!!” imi strica toata noaptea: un singur lucru va spun: sanii “tunati” tradau o mana de chirurg plastician cu doi ochi stangi (iar daca gasiti undeva vreo reluare a emisiunii lui dan capatos din 9 martie, si aveti curaj-chiar iti trebuie-, da-ti-va si voi cu parerea).
Dati un search pe google “SAVOY”. Trupa. Dati drumul la filmulet/melodie, da-ti-l cat mai tare, dupa care inchide-ti-l urgent. Apoi, promovam blonde cu botox, rujate pana sub nas, care la shopping gaseste “ficatei de pui”, cand ea de fapt, cauta “de pasare” . Sau spala portocala cu detergent (!!!) . D`oohh!!!
Ne umplem timpul cu tot soiul de mizerii, ne cautam nora pentru mama, facandu-i in mod indirect incapabili pe reprezentantii sexului masculin, sau tratandu-i ca pe niste copii care au nevoie de acordul mamicii pentru o femeie cu care sa-si petreaca restul zilelor (mai multe eu nu comentez, dar va las pe voi ), ne urmarim partenerii pe strada, cu camere de filmat si urangutani pe post de bodyguarzi in caz de violente si oale sparte, pentru a vedea daca ne tradeaza (scenarii teatrale slabe, e drept, dar se pare ca ne plac la nebunie si chiar ne dau idei, amintiti-va ca iubim tot ce e nou, inedit, sau spuneti-i cum vreti), ne supunem partenerii la teste de infidelitate…la fel de teatral, dar sunt convinsa ca majoritatea dintre noi si-a spus “as face si eu asta, asa as putea sa ma conving de sentimentele fata de mine”. Si nu mai avem o viata linistita. Ne sunt prezentate cele mai violente crime si violuri, cu un lux de amanunte care ar duce la un moment dat la impulsionarea celor curiosi de …adrenalina (???).
Dar eu vin si va intreb: ne-am amintit careva de Laura Stoica in acest an? Am trimis o fractiune de secunda un gand bun pentru ea in data de 9 martie, cand se implineau 3 ani de la subitul ei deces? Va mai aduceti aminte de Teo Peter? Si de nedreapta lui soarta? Mai tineti vreun minut de reculegere in memoria lui? Va mai ganditi la operatia si starea de sanatate lui Cristi Minculescu, un adevarat artist- chiar putem afirma asta?! Suntem consienti ca avem un deficit in stocul de sange prin spitale si suntem indemnati pe toate canalele sa donam? (eu inca nu mi-am facut curaj inca, recunosc, dar mi-am promis ca o s-o fac si pe asta).
Lista asta ar putea continua, eu doar am vrut sa deschid o portita, fiecare in mintea lui isi va imagina mai departe ce ar putea face altceva, mult mai bun decat incurajarea creaturilor din showbizz-ul romanesc, sau emisiunile patetice care ne intoxica in fiecare moment din fiecare zi cu materiale inutile. Sunt absolut convinsa ca sunt multe alte persoane/ personalitati/ lucruri pe care le-as fi putut mentiona in ambele parti ale acestui material, dar cum nu am avut loc pentru toate, am subliniat cateva. De aici intra in joc mintea voastra.
Nu indemn la nimic in concluzie, ci prezint o realitate nasoala, la care inca mai putem lucra!
Astfel incat, spune-ti-mi voi, care e sfarsitul lumii??
Numai bine!

PS: putem studia aceste lucruri si la alte tari! Credeti ca rezultatul va fi (cu mult) diferit??

...bun venit, primavara!

2009-03-09T00:10:00.000+02:00

 a sosit primavara!!
…nu stiu ce sentiment am fata de asta! Ma bucur, dar in egala masura regret din suflet plecarea iernii. Daca as spune ca totdeauna mi-a placut zapada si frigul, as minti. Imi placea sa vad o zi, doua, zapada, sa nu fie grade multe cu minus, dar preferam sa stau acasa, la caldurica, cu un vin fiert mirosind a scortisoara si uitandu-ma la emisiunile patetice de la teve din preajma sarbatorilor .
De cand am descoperit insa sporturile de iarna (si aici ma refer –deocamdata- la partie, schi si snowboard), pot sa spun ca m-am indragostit de acest anotimp. Desi frigul nu e deloc prietenos cu mine (sau eu cu el), incepand cu sezonu asta m-am decis sa-l infrunt. Recunosc, mi-a fost extrem de greu, dar pana la urma am indurat si am scapat.
Am auzit in jurul meu inca din decembrie “abia astept sa vina primavara”…oameni buni, fiecare antotimp isi are propriul farmec! Si eu am stat in casa in fiecare iarna, e drept, poate exprimam aceleasi doleante, de a veni cat mai devreme primavara, dar crede-ti-ma daca faci ceva reprezentativ pentru fiecare anotimp, poate ca n-o sa va mai rugati sa vina urmatorul, atunci cand cel care e “in derulare” inca nu si-a asternut patura peste noi. Poti planta un copac, poti strabate muntii din lung in lat, poti sa mergi cu cortul cateva zile, poti sa mergi sa inoti, sa te dai cu bicicleta, cu rolele, sau pur si simplu bati la pas, iesi la terasa, plimba-te prin ploaie, mananca inghetata (  ), stai la soare, mergi la sanius, incearca o partie cu schiurile sau placa, citeste o carte, scrie un rand, fa ceva ce-ti face placere, orice, dar nu mai fii nerabdator sa vina un alt anotimp. Pe langa faptul ca asta duce la imbatranirea ta inevitabila, trece timpul fara a te bucura de posibilitatile ce ti le ofera!
Primavara pot sa spun ca o port in suflet, ador mirosul vegetatiei, al florilor, sa admir cum totul renaste, cum un arbore prinde viata sau cum rasar primii ghiocei. Vara nu mai are sens s-o pun la socoteala, cred ca oricui ii face placere o bere pe terasa, o tura prin piscina cu apa rece sau un sezlong la soare, pentru un ten mai negricios. Toamna ma deprima, insa recunosc ca ma linisteste o plimbare intr-o seara racoroasa pe o plapuma de frunze ruginii. Iarna este anotimpul in care am venit pe lume, iar de curand am invatat s-o iubesc asa cum e, cu frig, gheata, noroi, gropi (), si sa ma bucur de tot ce poate oferi acest anotimp.
Acum intorc inca o pagina in cartea vietii, inchei inca un an, un anotimp, si deschid usa urmatorului an (nu o sa incep chestii inutile de genul anul 2009 a inceput naspa, cu crize, la propriu si la figurat, etc…), si noului anotimp care mereu ma binedispune, imi reda energie si ma tine “in priza” la acelasi nivel. Poate chiar mai ridicat, avand in vedere faptul ca ziua se lungeste, iar timpul alocat pentru orice este mai lung. 
S-avem cu totii o primavara frumoasa!

8 martie...

2009-03-07T16:17:00.000+02:00

...8 martie...ce semnificatie mai are aceasta zi?
8 martie insemna candva ziua mamei...cred ca si acum tot asta inseamna...trebuie s-o "sarbatoresc" pe mama, si cred ca toti ar trebui sa facem la fel. desi recunosc, imi place sa primesc o floare de la cineva, chiar daca nu sunt mama. inca. dar sincer, eu ma bucur ca primesc floarea in sine, si nu ma gandesc la semnificatia zilei.. desi cei care mi-o ofera nu uita sa-mi aminteasca de "eveniment". nu primesti in fiecare zi de la oricine o floare, nu?
dar, raportand ziua mamei la situatia economica globala din aceasta perioada, se pare ca nici barbatii nu prea mai dau importanta acestei zile. nu m-a mai oprit un organ (de politie, la ce va gandeati? :) ) de la rutiera sa-mi ofere o floare, cum faceau alta data, nici clientii de la locul meu de munca nu s-au mai preocupat de cumpararea unui fir de garoafa (!!!), cum faceau alta data, nici pe strada n-am mai primit o floare din partea autoritatilor locale, cum faceau alta data. insa ne-au felicitat, cu flori, colegii, tata, fratele, bunicul, prietenul...etc...
ma bucur de asta, insa cred ca nu vei simti valoarea reala si semnificatia naturala a acestei zile decat atunci cand primesti o felicitare si o floare din partea copilului tau. de fapt, ASTA inseamna 8 martie...

ziua 4...

2009-02-09T18:31:00.001+02:00

A trecut ceva timp de cand n-am mai scris nimic...de fapt, tot atata timp cat de la ultima data cand am luat laptopul in brate. a trecut cel mai plictisitor weekend din viata mea si-i multumesc lui Dumnezeu ca am trecut cu bine peste el. in afara de faptul ca m-am uitat la filme (lista lui schindler vazuta a 7-a oara. dar merita), duminica am scos bicicleta la plimbare (sau ea pe mine) cateva ore. mi-a prins bine, insa cand am revenit la cuib m-a cuprins aceeasi plictiseala...hai sa pun un film, mi-am zis...
deci, am incercat sa fac de toate. am incercat. sper ca cineva sa-mi dea si alte idei in afara de lenevit, bicicleta/role/tenis/baschet/fotbal/handbal, cabana la munte, plimbari, citit, filme, shopping, zoo. Pescuit ar fi mers, dar era vreme urata, iar plimbarile departe de casa sunt costisitoare.
alte idei?? :)

ziua 3...

2009-02-05T20:02:00.001+02:00

...cred ca azi a fost ceva in aer... cred ca n-a fost ziua mea.
aseara ne-am uitat la filme, am baut o bere si ne-am lungit pana dupa miezul noptii la barfe. Somnul a fost odihnitor, as putea spune, dar s-a simtit timpul scurt petrecut pe taramul viselor, asa ca de dimineata m-am trezit cu greu si am sarit din nou in tinuta bussiness (urma si azi o prezentare...). eram bine dispusa, radeam, glumeam...una buna, una rea...eh, c`est la vie! toate trec, vin altele...ce sa-i faci?
cand imi vine vremea sa plec la prezentare, cu acelasi entuziasm ca si in urma cu doua zile, ma pregatesc foarte bine, pentru a avea acelasi succes. era o prezentare pentru cativa omuleti, de varsta a treia, care practicau jocul mintii in fiecare joi. am inteles de la clientul nostru, care ne-a aprobat prezenta la intalnire, ca vor veni in jur de 20 de omuleti. gandindu-ma ca exista o ora anume la care sahistii se intalnesc, mi-am propus ca la ora x sa fie gata prezentarea, cu marja de torelanta, x+1.
Lumea se aduna, incet incet. Unul cate unul. depasim ora propusa pentru inceperea prezentarii, intrucat erau prezenti abia jumatate din cei anuntati. din plictiseala, evident, cum se nimereau cate doi, se asezau la mesele deja pregatite cu tablele de sah, "hai sa jucam o tura, macar". Cand am constientizat ca deja e tarziu si probabil nu va mai veni nimeni, intrerupem amabil partidele de sah si incep prezentarea. initial, toate fetele erau indreptate spre mine. incet, incet, incepand cu capatul din spate al mesei, cate doua fete se aplecau deasupra mesei. interesul scadea, incepea zumzaiala, nimeni nu mai era atent la nimic, se vorbea ca la piata, fiecare cu alte probleme. ca si la scoala insa, cei din "prima banca" sunt mereu atenti. sau aproape. acestia doi insa, chiar erau. poate doar de complezenta. fac semn colegilor mei sa intrerupem prezentarea si sa ne retragem frumos, si eventual sa ne cerem scuze ca "am intrerupt partida de sah", nu ca ar fi intrerupt ei in mod badaran prezentarea mea. poate o fi fost plictisitor, sau poate chiar nu erau interesati. eh, asta e, pana la urma cum o fi fost, a trecut, am incercat...
ajung acasa, ingurgitez ceva rapid, ma asez la laptop...si acum ma gandesc ca as face o baie fierbinte, dupa care as dormi ca un bebelus... maine e vineri!!

ziua 2...

2009-02-03T22:01:00.001+02:00

Ziua 2…

Suna alarma. E ora opt. trebuie sa ma duc la munca. La naiba! Si dormeam asa de bine!
Dar, cum nu ma plateste luna, ma trezesc, desi afara vremea era mohorata, ma uit pe geam, zambesc din nou, dar nu stiu cui, ma imbrac mai bussiness decat ieri (azi am o prezentare de facut) si plec cu un mare chef de munca. Si nu e o gluma, chiar aveam.
Dau buna ziua tuturor, ma asez la biroul meu, si incep sa butonez. Imi suna telefonul, nu ma asteptam asa devreme, dar se pare ca imi face ziua mai buna. Era iubitul meu, care e la cateva sute de kilometri de mine.
Azi nu am chef de cafea. Si nici de ceai. Astept sa plec sa intalnire. E planificata de ceva vreme, si ma simt pregatita, nici macar nu ma simt emotionata. Stiu ca ce urmeaza sa fac imi va face mare placere.
Adunam materialele, luam soferul si ne indreptam spre masina. Pacat insa ca cineva a fost foarte amabil si a parcat pe singurul loc ramas liber in toata zona aceea. Era straduta de acces spre cateva locuri de parcare. S-a gandit ca din cele 5 masini parcate acolo nici una n-ar fi vrut sa plece, asa ca a lasat-o pur si simplu…in drum. Ghinionul lui, si al nostru implicit, n-am mai putut iesi. Mi-am zis “ok, opresti, dar…pt 5 min, vii inapoi, te scuzi (si noi l-am fi scuzat, sa zicem ca ar fi uman)” si happy end of the story. Nu o data mi s-a intamplat. Asteptam, in zadar. Nu vine nimeni, claxonam. Tot nimic. Timpul trece, masina sta. prezentarea ma asteapta. Chemam o alt masina sa ne duca. Pe cand am mutat toata harmalaia de materialele, apar doi negrii mititei, foarte lejeri, cu mainile infundate in buzunarele aparent goale, se uita la noi (eram 8 persoane) ca si cum “el ar fi gresit cu ceva?”, si se indreapta fara nici un cuvant spre masina. Doi dintre colegii mei, cu foarte mult bun simt, ii spun ca macar alta data sa nu mai zaboveasca atat de mult, pt ca e neplacut, nu e singurul sofer. “si eu ce vrei sa fac?”. Moment in care ma apropii de el, il fixez si ii spun “macar niste scuze ar merita toti oamenii astia, care stau de mai bine de 30 de minute sa astepte un sofer care se pare ca nu cunoaste regulile nescrise ale sofatului”.se uita la mine, desi consider ca m-am adresat matur si fara a jigni in vreun fel, si sincer ma asteptam la o bruscare din partea dumnealui. Nu m-ar fi surprins. Mormaie ceva, urcand in masina, “nu ma intereseaza, nu e treaba mea, ce vrei sa fac?”. Din pacate, grosolania de care dadea dovada m-a facut sa exprim ceva ce nu regret “sa va fie rusine in primul rand”. Nu stiu ce urma in al doilea, dar in orice caz nu cred ca i-ar fi placut mamei sale. “mersi frumos!”, striga el cu nesimtire dupa mine. “cu maaare placere”, hop si eu. Isi porneste masina si pleaca. Inainte insa, ma mai fixeaza din nou pentru cateva secunde. Ma intreb de ce. Poate am gresit eu cu ceva. Si pleaca. Pe sens unic. In sens invers. Imi dau seama ca acest…”sofer” viseaza…pluteste… si evident, este inconstient. Avusese noroc de data asta ca strada nu era supravegheata de politia rutiera in ziua aceea. Dar oare pana cand va avea noroc? Imi dau seama ca nu e treaba mea…
Am plecat. Tremuram. Simteam ca dupa o chestie de genul asta, voi da gres la prezentare. Culmea, ajunsa acolo, parca starea pe care o aveam inainte s-a schimbat intr-un sentiment placut, si gandindu-ma la ce va urma sa fac si sa prezint, ma simteam din ce in ce mai bine. Bate gongul, ora 11, incepe prezentarea. Spre surprinderea mea, si din experientele anterioare, e ca intr-o clasa indisciplinata de la liceu. Fiecare vorbeste cu fiecare, atentie nu exista, vorbesti in van, nu te asculta nimeni. M-a cuprins un sentiment si mai placut cand am vazut ca fiecare din cei prezenti acolo era complet prezent, si fizic si psihic, la ceea ce se intampla in acea sala, iar prezentarea mea a devenit una interactiva, pana la finele programului, cand toata lumea ne-a felicitat si ni s-a transmis ca mai suntem asteptati si cu alte ocazii.
In drum spre serviciu, primesc felicitari de la colegii cu care am participat. “multumesc, este meritul intregii echipe”.
Ajunsa la serviciu, mai trebaluiesc una alta prin sistem, clienti… ora 17-sedinta. Discutam una alta, evident targete…nimic anormal.
Termin sedinta, ma indrept spre casa.
Si ce-i mai frumos abia acum incepe…
Dau drumul la apa in vana, pregatesc un ceai (azi nu bausem; imi suna din nou telefonul, raspund cu aceeasi bucurie ca de fiecare data, este binenteles, iubitul meu…), iau laptopul si ma surprinde cand vad ca cea mai buna prietena a mea din copilarie imi scrisese. Dupa 5 ani de zile in care nu ne-am mai vazut si nu mai stiam nimic una de cealalta. Am incercat prin diverse metode sa iau legatura cu ea, dar parea ca e plecata in state….nimeni nu stia daca s-a intors, pe unde e…
E la 100 km distanta de mine, asa e de vreun an de zile, se casatoreste, lucreaza…e bine, sanatoasa si abia astept sa ne vedem. Nu stiam care dintre noi trebuie sa raspunda la o intrebare, sau sa puna o intrebare care ii trecea prin minte, era o vraiste totala pe fereastra de mess, pana cand am zis s-o luam cu inceputul, ca n-o sa mai stim cine ce-a intrebat. Si asa am conversat si am mai aflat una alta, intr-o jumatate de ora, dupa care ea se retrage. Are de invatat.
Seara mi se incheie scriind aceste randuri, cu mare emotie si bucurie. Abia astept sa mai vorbim!...

i love to...

2009-02-02T22:17:00.001+02:00

Imi place…viata. Imi place sa zambesc. Imi place sa cred ca nu merita sa te lasi invins de suparari, un zambet a facut mai mult bine decat un minut de suparare.
Imi place la nebunie sa calatoresc oriunde in lumea asta, si as face-o toata viata, daca as avea posibilitatea. Ador sa simt mirosul primaverii, al vegetatiei care renaste in fiecare martie, as putea privi muntii la infinit, iar daca m-ai intreba de ce, ti-as raspunde sec “imi plac”. Imi place sa alerg cu catelul langa mine, imi place sa stau in ploaie, sau sa plimb bicicleta, si imi face placere cateodata sa trag o tigara, cu aceeasi pofta cu care o faceam in urma cu cateva luni. Imi place libertatea in egala masura in care imi face placere sa impart bucuriile si necazurile cu cineva. Sunt de fel altruista, dar nu ratez cateodata ocazia de a ma gandi si la mine.
Imi place iarna, imi place zapada si partia, iubesc sporturile de iarna si regret ca acest anotimp pleaca in doar 3 luni. Imi place sa practic diverse sporturi, cele pe care deja le-am incercat e clar ca nu mi-au displacut, si sunt mereu deschisa sa invat orice alt sport. Face bine.  Am descoperit ca nu am teama de zbor asa cum credeam, ci din contra chiar imi place sa vad totul de sus.
Imi face placere sa inot cand apa are o temperatura relativ ridicata, imi place sa stau la soare sa prind culoare, pacat insa ca nu prea am rabdare, si chiar daca tenul meu nu ar avea mare nevoie de asta.
Sunt curioasa din fire, dar asta numai din dorinta de a invata cat mai mult si cat mai repede. Mama nu se supara . Imi place viata de noapte, imi face bine o iesire cu prietenii, si nu refuz niciodata o inghetata in toiul verii. Imi place sa socializez cu orice tip de persoana, dar la fel de bine imi fac clipele de solitudine, si incerc sa am parte de ele ori de cate ori simt nevoia. Ma regasesc, ma adun si sunt din nou eu. Bia.
Iar drintre lucrurile pe care le detest se numara primul rand minciuna, falsitatea, prefacatoria, ipocrizia (oare sunt sinonime? ), ignoranta, indiferenta si aroganta atunci cand nu-si au rostul. Incerc sa ma feresc de ele, dar adopt ignoranta si/sau indiferenta la lucrurile pe care nu le vreau in viata mea. Restul cred ca sunt pentru oamenii slabi. Iar eu nu ma consider una.
Am trecut prin si peste multe, am invatat mult mai multe, insa cel mai important e ca nu regret nimic, si cu toate astea, pot totusi sa ma bucur de viata, de fiecare minut, fiecare secunda din ea, sa zambesc si sa fiu tare. Viata e frumoasa!

Ignoranta sau indiferenta?

2009-02-02T21:42:00.001+02:00

Ignoranta sau indiferenta?

Traim intr-o lume in care niciodata, nimic nu se intampla. Nimic care sa ne mai surprinda. Nu ti se mai pare anormal ca nebunii sa goneasca pe strazi cu viteze ametitoare provocand inevitabil accidente mortale, nici sa auzi la stirile de la ora 5 despre crime si violuri care mai de care mai socante, nici sa-ti surprinzi copilul de 12 ani fumand sau “tragand” o iarba la coltul blocului, nici ca pustiul tau de 4 ani nu-si mai poate dezlipi ochii de la PC (sau e ofticat ca nu reuseste sa termine world of warcraft), sau ca manualele din care invatau parintii nostri au disparut, fiind inlocuite cu nemuritoarea propozitie “vor invata online”. Atunci de ce ti s-ar parea surprinzator faptul ca vecina/ul sau prietena/ul s-au bagat in viata ta, intr-un fel sau altul?
Pana la urma, cel mai tare doare indiferenta. Si ignoranta. De ce sa te chinui sa intelegi niste lucruri, care cu siguranta nu-ti vor face bine? De ce sa incerci sa citesti printre randuri si sa cauti in substraturi, cand ceva din interiorul tau urla ca nu vrea sa stie, ca ii va face rau?
Cred ca ar trebui sa fim constienti ca nimic nu e roz, ca nu traim in basme, si ar fi ideal ca atunci cand “cazi” sa te ridici si sa mergi mai departe. Eu am invatat asta. Am invatat ca persoana careia ii pasa cel mai mult de tine esti tu insuti. Sa nu astepti nimic de la nimeni, ca sa nu ramai dezamagit. Sa te implici in tot ceea ce faci, dar sa-ti lasi intotdeauna o rezerva de a da inapoi, fara sa regreti. Si chiar daca doare, mergi mai departe, vorba aceea “daca ajungi la o varsta si nu mai poti alerga si nici pasi, ia batul si sprijina-te in el, dar sa nu cazi niciodata”. Si incerc sa respect asta.
Suntem constienti ca oricand, orice se poate intampla. Poti sa iubesti, la fel de bine poti sa ranesti, cu aceeasi intensitate, fie ca reprezinti sexul tare sau faci parte din grupul sexului slab, fie ca o faci constient sau ca nu esti TU in acele momente. Se intampla. Secretul in toata mizeria asta insa este unul singur: fa-o destept.

Avem un sistem de apărare uimitor! Tot ce nu este de folos şi fără valoare trece într-un locuşor numit indiferenţă. Nu mă mai ajută cu nimic, nu mă încălzeşte deci e ca şi cum nu ar mai fi. Este interesant cum totul se transformă. Dar valorile nu sunt la fel pentru toţi, din păcate.
“Nu-mi pasă dacă te gândeşti sau nu la mine, dacă ne mai auzim sau ne vedem prea curând! În mijlocul preocupărilor mele mă aflu chiar eu!” Cam aşa monologhează Indiferenţa!
A fi ignorant nu este acelaşi lucru, deşi iniţial nu se vede vreo diferenţă între cele doua. Când ştii că poţi afla, asimila, aprofunda şi nu vrei să deschizi subiectul, preferi să treacă pe lângă tine, e ca şi cum te-ai lega la ochi şi ai vedea numai ce vrei tu.
O vorba e de aur “ce nu stii nu te doare”. Si e adevarat. 
Numai bine!

ziua 1...

2009-02-02T21:38:00.000+02:00

De dimineata ma simteam putin agitata…nelinistita. Desi pot spune ca somnul de azi noapte a fost unul odhinitor. Incerc sa gasesc motivul, dar dau gres. Din nou. Pentru ca nu ma pot gandi decat la unul singur. Acela la care ma gandesc de aproape o luna. Si nu se finalizeaza in nici un fel. Ma intreb oare cat va mai dura…
Fac un dus, sar in tinuta bussines, si ma indrept catre locul de munca. Nu stiu de ce, dar odata intrata in firma, parca imi vine zambetul pe buze. Imi spun in gand ca nimeni nu e de vina pentru starea mea de neliniste, asa ca nu ar trebui sa-mi rasfrang agitatia asupra celorlalti. Zis si facut. Zambesc fiecarui client care intra in banca, ajut orice coleg cu orice are nevoie, si din nou zambesc. Mi se spune ca imi sta bine cand zambesc. Asa ca il afisez ori de cate ori prind ocazia. Si parca ma simt si eu mai bine.
Dintr-o data, un sms imi schimba dispozitia. Parca in bine. Desi, nu sunt linistita pe deplin. Ceva, acolo, marunt, undeva, inca ramane. Dar insist si-mi spun ca nu merita, mai degraba fericesc pe cineva cu zambetul meu. Deja devin dependenta de el.. si imi place.
Ziua decurge cu bune si cu rele, rezolv o problema care ma intristase la un moment dat, iar cele opt ore pentru care sunt platita sa ajut clientii se termina. Vine momentul sa plec acasa. Si plec. Acasa gol, liniste, nimeni nicaieri. Pare pustiu, dar pe de alta parte, cred ca asta cautam si de asta aveam nevoie. Schimb doua vorbe cu mama, si ma apuc de gatit. Ceva light.
Imi suna telefonul. Ma bucur cand aud persoana pe care o iubesc la celalalt capat al firului, aflata in celalalt capat al tarii. Dar nu conteaza, il simt aproape. Si cred ca nu gresesc.
Soseste fratele meu si prietena lui. Dupa ce fac bucataria luna, ma retrag in camera mea, dau drumul la tv si ma apuc de scris. Astept oare ceva? Cred ca nu, decat pe mos ene. Ma simt bine. Relativ.
Si totusi, acel ceva ce ma nelinisteste nu-mi da pace. Si nu stiu daca imi doresc cu adevarat sa stiu ce e. Mi-e frica sa nu fie ceva dureros. Pentru ca asa presimt… dar pana atunci, zambesc in continuare. Pentru ca asa imi sta bine.